Economia Rusiei lui Vladimir Putin reușește să facă față, în prezent, creșterii considerabile a cheltuielilor militare, dar rezistența sa este, totuși, limitată. Principalele riscuri cu care se confruntă în anul 2025 provin din amenințarea scăderii prețului petrolului și a sancțiunilor occidentale mai stricte. Chiar dacă niciuna dintre aceste evoluții nu va avea loc, economia Rusiei va rămâne într-o stare dificilă, iar inflația erodează beneficiile creșterii salariilor. „Mașina de război” a lui Putin consumă enorm, numai că – chiar și în cazul încetării focului în Ucraina – perspectivele nu sunt de natură a-l liniști pe „Țar”.
Dacă se va ajunge la o încetare a focului în Ucraina, economia rusă – care a a făcut mari eforturi, ultimii trei ani, pentru a se adapta situației de război -, își poate reveni doar dacă încetarea ostilităților va fi asociată cu ridicarea sancțiunilor.
În mod ironic, o pauză în conflict ar putea reprezenta noi provocări pentru Kremlin, susține jurnalistul economic Ekaterina Mereminskaya într-o analiză publicată de The Insider.
„Stagflație, o criză bancară și o creștere a numărului falimentelor”
Rusia lui Vladimir Putin intră în anul 2025 confruntându-se cu atât de multe provocări economice, încât până și experții afiliați guvernului prevăd stagflație, o criză bancară și o creștere a numărului falimentelor.
„În ciuda acestor previziuni, Ministerul Dezvoltării Economice se menține la prognoza de creștere a PIB-ului de 2,5%.
Sarcina devine și mai grea atunci când cifrele oficiale sunt dubioase, cum ar fi creșterea de 4% a PIB raportată pentru 2024 – un număr care se confruntă cu un scepticism tot mai mare din partea economiștilor.
Cu toate acestea, există puține dezbateri cu privire la cei doi factori principali care ar putea modifica dramatic peisajul economic al Rusiei: unul este încheierea războiului din Ucraina (fie temporar sau permanent), iar celălalt este o scădere bruscă a prețului petrolului”, scrie Ekaterina Mereminskaya.
Ce înseamnă pentru Rusia o scădere a prețului petrolului
Economia Rusiei este dependentă de petrol și gaze, care reprezintă un sfert din toate veniturile bugetate pentru 2025. Bugetul presupune un preț mediu al petrolului de aproximativ 70 USD pe baril, dar prețurile reale ar putea scădea.
„Banca Mondială, de exemplu, anticipează că prețurile petrolului vor scădea de la actualul 80 de dolari pe baril de țiței Brent la o medie de 73 de dolari în 2025 (implicând aproximativ 60 de dolari pentru petrolul rusesc). Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) este mai optimistă, prognozând o ușoară creștere a cererii. Acestea fiind spuse, grupul și-a redus previziunile de cinci ori în ultimele șase luni.
Există și scenarii extreme. Analiștii de la Oil Price Information Service au avertizat că prețul petrolului ar putea scădea la 30-40 de dolari pe baril dacă țările OPEC+ abandonează reducerile de producție în încercarea de a menține cota de piață.
- Acest lucru ar echivala, efectiv, cu un război al prețurilor asupra cotei de piață, care ar putea duce petrolul la niveluri minime nemaivăzute de la pandemia Covid, potrivit analistului principal de energie MST Marquee Saul Kavonic.
- Arabia Saudită a optat deja să acorde prioritate cotei de piață față de stabilitatea prețurilor. Potrivit Financial Times , regatul era gata să renunțe la ținta neoficială de 100 de dolari pe baril și să crească producția în decembrie pentru a-și menține cota de piață.
Pentru Rusia, o scădere a prețului petrolului ar avea ca rezultat pierderi bugetare semnificative și un deficit în creștere, care se estimează în prezent la o valoare relativ modestă de 1,1 trilioane de ruble, sau 0,5% din PIB. Dar o scădere de doar 10 dolari a prețului petrolului reduce veniturile din petrol și gaze cu aproximativ 2 trilioane de ruble”, explică Ekaterina Mereminskaya.
Necazurile economice ale Rusiei lui Putin
Necazurile economice ale Rusiei sunt cauzate în primul rând de invadarea Ucrainei și de sancțiunile internaționale care au rezultat. Cu cât războiul continuă mai mult, cu atât criza va deveni mai adâncă.
„Cu toate acestea, dacă discuțiile de pace după învestirea lui Donald Trump vor duce la un încetare a focului pe termen lung, economia Rusiei nu va beneficia imediat de asta. Dimpotrivă, ar putea suferi un stres sever pe termen scurt din cauza încetării bruște a cheltuielilor militare, de care economia a devenit dependentă în ultimii trei ani”, mai scrie Ekaterina Mereminskaya.
„Dacă încetează operațiunile active de luptă, cheltuielile pentru apărare și securitate vor fi probabil reduse, ceea ce va face ca economia să piardă trilioane de ruble din fonduri bugetare – contractele de apărare se vor epuiza, plățile către contractori se vor opri și compensațiile militare se vor încheia. Această eliminare ar putea declanșa o recesiune economică dacă nu apare un alt stimul pozitiv, cum ar fi reducerea sancțiunilor sau reintegrarea în comerțul global – ceea ce mi se pare puțin probabil.
Chiar dacă sancțiunile sunt ridicate (o posibilitate îndepărtată), reconstruirea încrederii cu contrapărțile și investitorii va dura timp. Prevăd fuga de capital dacă banii ruși devin din nou acceptabili în Occident”, notează și Tatyana Mikhailova, profesor invitat la Universitatea din Pennsylvania.
La rândul său, Dmitri Nekrasov, directorul Centrului de Analiză și Strategii în Europa (CASE), prezintă un scenariu similar:
„În cazul sfârșitului unui război, m-aș aștepta la o relaxare bruscă a politicii monetare și la o devalorizare imediată de 20–35%. Forța de muncă eliberată din sectorul militar ar trebui realocată. Inflația va rămâne ridicată pentru încă 1-2 ani, chiar și cu un sfârșit rapid al războiului”.
O serie de evenimente ar putea declanșa o criză majoră în Rusia
Economiștii intervievați de The Insider sunt de acord că, dacă condițiile externe rămân neschimbate (înseamnă că prețurile petrolului nu se prăbușesc și războiul din Ucraina continuă), 2025 va fi probabil ca 2024: cheltuielile militare vor crește conform planului, veniturile din petrol vor intra, inflația va rămâne. ridicate, iar nemulțumirea publicului față de aceasta va crește pe măsură ce creșterile prețurilor erodează câștigurile salariale (care sunt deja încetinite).
„Situația va fi similară cu 2024, dar mai gravă în ceea ce privește inflația, lipsa forței de muncă ieftine în sectoarele civile, investițiile în industriile civile, salariile din sectorul public, pensiile și asistența medicală”, prezice Tatyana Mikhailova.
Situația actuală din Rusia pare stabilă, în primul rând datorită coerenței macroeconomice menținute în ultimele două decenii cu excedente bugetare și comerciale, notează Oleg Itskhoki. Dar situația se schimbă.
„Excedentul bugetar a dispărut, iar dacă dispar și surplusurile comerciale, asta se va ridica la două probleme majore agravate de o a treia – inflația și instabilitatea cursului de schimb, pe care Banca Centrală nu le mai poate gestiona. Ca urmare, apar diverse puncte de criză, iar prezicerea traiectoriei crizei care se desfășoară devine imposibilă.
De exemplu, ar putea exista o acțiune coordonată a deponenților care își retrag fondurile simultan sau un val de neplate, în care unul declanșează altul. Aceasta ridică întrebarea dacă statul are resurse suficiente pentru a opri un astfel de val.
Există o întreagă gamă de evenimente care ar putea avea loc și cu adevărat nu știm dacă resursele din spatele fațadei stabilității aparente sunt suficiente pentru a aborda diferite scenarii de criză. O serie de evenimente ar putea declanșa o criză pe care nici Banca Centrală, nici Ministerul de Finanțe nu ar putea să o stăpânească”, explică Oleg Itskhoki.
„Două economii paralele – militară și civilă”
Economistul Ruben Enikolopov spune că în Rusia lui Putin există, acum, două economii paralele.
„Avem în prezent două economii paralele – militară și civilă. Sectorul militar are rezultate bune; este motorul creșterii. Sectorul civil, însă, nu crește și este norocos dacă nu se micșorează.
- Costurile în sectorul civil – capitalul și forța de muncă – sunt în creștere bruscă.
- Costul banilor este mare deoarece Banca Centrală luptă împotriva inflației și, cel mai important, costurile cu forța de muncă cresc din cauza lipsei catastrofale de muncitori.
Ca urmare, sectorul civil va fi primul care va zgudui. Odată ce companiile încetează să vadă o creștere a profitului, nu vor putea acoperi costurile în creștere, forțându-le să închidă părți semnificative ale afacerilor lor, declanșând potențial un val de implicite.
Într-un astfel de scenariu, băncile (n.red. – Rusiei) ar începe și ele să piardă bani și nu ar mai putea susține bugetul la fel de ușor”, avertizează Ruben Enikolopov.
Foto – Profimedia Images
Misiunea „istorică” a lui Putin și REALITATEA PARALELĂ în care trăiește liderul Rusiei. De ce îi regretă pe Jacques Chirac, Helmut Kohl și Berlusconi
Oligarhii lui Putin fac comerț cu Europa, în ciuda SANCȚIUNILOR. Deripaska, Usmanov, Guryev și Abramovici au găsit „portița” și obțin profituri uriașe
Cel mai mare TERORIST al României scapă de DAUNE de 100.000 €. Cum a inventat Omar Hayssam, din pușcărie, o acuzație la DNA pentru Mircea Sandu
Favoritism și servilism la „curtea” lui Putin. Cine sunt FIGURILE-CHEIE din cercul interior al „Țarului”: „O fostă gardă de corp a ajuns ministru”
Rebelii HOUTHI, „ultimul supraviețuitor” din Axa Răului condusă de Iran. Rachete cu rază lungă de acțiune și drone, trimise împotriva Israelului