Curtea de Apel București motivează decizia de a respinge contestația candidatului independent Călin Georgescu referitoare la desființarea hotărârii Curții Constituționale de anularea a alegerilor prezidențiale de anul trecut. Magistrații Curții de Apel au subliniat că „deciziile CCR sunt definitive și general obligatorii”, notează G4Media.
- ”Referitor la emiterea Deciziei BEC nr. 230D/06.12.2024 înainte de publicarea Hotărârii CCR nr. 31/06.12.2024 în Monitorul Oficial, Curtea reține că emiterea Deciziei nr. 230D/06.12.2024 s-a realizat de Biroul Electoral Central în baza comunicatului publicat de Curtea Constituțională în care a fost adusă la cunoștința publică soluția pronunțată în ședința din 06.12.2024, soluție care este definitivă și are caracter obligatoriu conform art. 147 din Constituție.
- Curtea reține, contrar susținerilor contestatorilor, că decizia nr. 230D/06.12.2024 nu a fost emisă la un moment la care hotărârea Curții Constituționale a României nu exista, ci a fost emisă anterior redactării considerentelor soluției pronunțate de Curte. Or, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale este atașat soluției cuprinse în dispozitiv, considerentele având doar rolul de a expune motivele avute în vedere de instanța constituțională la pronunțarea soluției.
- În aceste condiții, Curtea constată că emiterea de către Biroul Electoral Central a deciziei nr. 230D/06.12.2024 anterior publicării considerentelor hotărârii Curții Constituționale nu este de natură să afecteze legalitatea actului administrativ”.
De asemenea, Curtea de Apel București menționează în motivare că în privința BEC, ”hotărârile pronunțate de Curtea Constituțională sunt general obligatorii, iar asigurarea efectivității dispozițiilor Curții poate reclama acțiuni concrete din parte autorităților cu atribuții în domeniul în care s-a pronunțat instanța constituțională”.
Judecătorii mai arată că BEC era instituția statului chemată să adopte măsurile concrete pentru punerea în aplicare a dispozițiilor obligatorii ale Curții Constituționale prin Hotărârea nr. 32/06.12.2024.
- ”În aceste condiții, Curtea reține că Biroul Electoral Central a emis deciziile contestate în acord cu atribuțiile ce îi sunt recunoscute prin Legea nr. 370/2004, în scopul asigurării caracterul ales. obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, în materie electorală, în acord cu exigențele impuse de Legea nr. 24/2000”, se arată în motivarea consultată de G4Media.
De asemenea, în cererea depusă la CCR, Călin Georgescu a dat și Guvernul în judecată, iar în această privință, judecătorii explică faptul că în condițiile în care CCR dispusese deja anularea întregului proces electoral Guvernul nu mai putea să stabilească un calendar pentru turul doi al alegerilor prezidențiale.
- (…) Curtea Constituțională a României a dispus anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României, desfăşurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2024 şi a Hotărârii Guvernului nr. 1.061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor necesare pentru alegerea Preşedintelui României în anul 2024, intimatul Guvernul României nu avea temei legal pentru a procedat la emiterea unei hotărâri de guvern prin care să stabilească calendarul turului 2 de scrutin. Prin urmare, Curtea constată că nu se poate reține existența unui refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 în sarcina intimatului Guvernului României în ceea ce privește stabilirea calendarului aplicabil turului 2 de scrutin”, se mai arată în motivarea consultată de G4Media.
Citește și: