Infractor celebru din București, achitat definitiv într-un dosar de omor la comandă

Un temut infractor bucureștean care, în anii ’90, era una dintre piesele importante din banda faimosului hoț de mașini Radu Bolgiu, a fost achitat, la jumătatea acestei luni, într-un dosar de omor la comandă. Asasinatul a fost comis în 1998, dar principalul suspect a fost reținut abia în 2016, în urma unui denunț.

Spre sfârșitul anilor ’90, o grupare de hoți de mașini de lux teroriza mediul de afaceri. Hoții furau autoturismele oamenilor de afaceri după care le returnau contra unor recompense care, de obicei, se învârteau în jurul sumei de 5.000 de dolari.

Unul dintre liderii bandei era Radu Bolgiu, fiul unui om de afaceri din Capitală. Bolgiu adunase în jurul său mai mulți tineri de bani gata care, din teribilism, se apucaseră să comită infracțiuni. Printre aceștia s-a numărat și Alexandru Găină, fiul unui șef din cadrul Direcției Generale de Informații și Protecție Internă (DGIPI) a Ministerului de Interne.

Asasinat ca în filme

Pe lângă furturile de mașini, acest Găină nu părea să se dea în lături de la nimic, în condițiile în care, până în anul 2000, a făcut inclusiv obiectul unui mandat de arestare pentru viol.

În noiembrie 2002, a fost din nou arestat după ce a fost prins într-un hotel din Sinaia în timp ce priza cocaină. Acesta închiriase camera pe un nume fals, pentru că era căutat pentru furtul unor autoturisme de lux. La perchezițiile care au urmat, polițiștii au găsit droguri, dar și muniție, semn că bărbatul obișnuia să poarte arme de foc.

La data de 15 iulie 1998, perioadă în care banda din care făcea parte Găină era pe val, cămătarul Mihai Ionescu, zis Mișu Țiganu, a fost asasinat. Un bărbat care purta o șapcă în așa fel încât cozorocul să-i acopere fața, l-a împușcat mortal în mașină. Atacul s-a produs chiar înainte ca Ionescu să-și parcheze autoturismul de teren în fața casei sale din Strada Mieilor, Sector 2.

Victima era un cămătar

După ce s-au documentat, polițiștii bucureșteni au stabilit că bărbatul ucis este un om de afaceri asociat lumii interlope. Poreclit Mișu Țiganu, acesta era cămătar și obișnuia să perceapă dobânzi foarte mari, mai ales că majoritatea clienților erau cetățeni italieni. De aceea, încă de la început, principala ipoteză a fost că omorul a fost comandat de un italian și a fost executat chiar de un membru al mafiei din această țară.

Dosarul a rămas cu autor necunoscut, cu toate că un presupus martor a menționat că cel care a ar fi comandat crima este un anume Azzano. Italianul ar fi avut o datorie de un milion de dolari la cămătarul român, drept pentru care ar fi căutat pe cineva care să-l omoare pentru o suma de 30.000 de dolari.

Anchetă laborioasă

Astfel, ar fi procurat el însuși arma de foc necesară pentru comiterea asasinatului. Anchetatorii au intrat în posesia mai multor pistoale despre care se menționase că ar fi fost folosite pentru uciderea lui Mișu Țiganu, însă expertizele balistice au demonstrat că ucigașul a folosit altă armă.

Ancheta a stagnat până în 2014 când, timp de doi ani, până în 2016, au fost reaudiați peste 40 de martori, au fost făcute numeroase identificări de persoane din planșă fotografică și au fost reevaluate listingurile telefonice din perioada săvârșirii faptei.

Pe 22 iunie 2016, în urma unor percheziții, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București l-au reținut pe Alexandru Găină. Acesta a fost acuzat că, la data de 15 iulie 1998 l-a împușcat mortal pe Mihai Ionescu.

Găină, achitat după 27 de ani de la comiterea crimei

Trimis în judecată, Găină a fost achitat definitiv de magistrații Curții de Apel București, care, la data de 14 mai 2025 au stabilit, la 27 de ani de la comiterea crimei, că nu el este criminalul. În acest sens, instanța a arătat că deși cunoscutul infractor a fost indicat de unii martori ca fiind ucigașul lui Ionescu, aceste afirmații nu sunt susținute și de alte probe.

„În ceea ce privește susținerea Ministerului Public în sensul că inculpatul deținerea arme sau elemente de muniție, Curtea reține că în mod corect a reținut prima instanță că martorul ### a precizat că inculpatul Găină Alexandru i-ar fi arătat un pistol Carpaţi cu referire la care își făcea probleme să nu se blocheze, însă această afirmație a martorului nu a fost susținută în mod credibil de alte mijloace de probă, iar urmare a faptului că și alți martori au făcut referire că știau din auzite că inculpatul avea o armă ce ar fi fost deținută prin prisma serviciului de tatăl său, s-a constatat că au fost efectuate verificări din care nu a rezultat ca tatăl inculpatului ar fi deținut legal o astfel de armă”, au explicat judecătorii.

Acuzatul obișnuia să dețină arme

„Referitor la faptul că inculpatul Găină Alexandru obişnuia să deţină arme sau elemente de muniţie, Curtea reţine că din procesul-verbal întocmit la data de 01.09.2000, cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la adresa din Bucureşti, unde locuia numitul Găină Alexandru împreună cu concubina sa, martora ###, a rezultat că s-au descoperit un încărcător de pistol pe care se afla inscripţia «MKE 9 mm» şi un arc recuperator de pistol, iar în urma expertizării încărcătorului de pistol inscripţionat «MKE 9 mm», raport de expertiză nr. 184271/27.06.2001, s-a stabilit că încărcătorul în litigiu putea fi folosit şi la pistoale calibrul 7,65 mm model 1974 «Carpaţi», însă instanţa de control judiciar apreciază că arma crimei nu a fost găsită niciodată de către anchetatori, astfel că nu se poate considera in abstracto că încărcătorul găsit la domiciliul inculpatului poate proba prezenţa inculpatului la locul faptei”, se mai arată în motivarea judecătorilor Curții de Apel București.

Salvat de portretul-robot al criminalului

Un alt element care l-a ajutat pe Găină să scape de acuzații a fost că fizionomia sa nu coincide cu descrierile făcute de martorii oculari.

„Cu privire la stilul vestimentar al autorului faptei, se reține că inclusiv ancheta multă vreme a mers pe ipoteza că la comiterea faptei au fost prezente două persoane, fiind întocmite două portrete robot, martorul Găină Alexandru arătând, astfel cum s-a consemnat în procesul-verbal din data de 07.08.1998, că la volanul autoturismului ce a părăsit locul faptei se afla un bărbat în vârstă de 30 de ani, brunet, înălțime 1,85 m, păr negru tuns foarte scurt, pieptănat într-o parte, iar pe bancheta din spatele șoferului se afla un bărbat solid care ținea între picioare o puşcă cu țeavă groasă, respectiv că doi bărbați stăteau în stradă și vorbeau cu accent moldovenesc-ucrainean, ambii având vârsta 27-28 de ani, înălțime 1,92 m, iar la un moment dat unul dintre acești bărbați s-a dus la șoferul autoturismului  și i-a cerut două țigări.

Curtea are în vedere inclusiv declarația martorului ### din faza de urmărire penală de la data de 27.07.1998  a declarat că a văzut în ziua incidentului un bărbat ce avea înălțimea între 1,75-1,76, păr blond, tuns scurt, dat pe spate, având ochelari de vedere cu ramă rotundă, corpolență atletică, ochi verzi, era îmbrăcat cu o bluză cu mânecă scurtă de culoare bleumarin, pantaloni lungi de culoare închisă, avea la gât un lanț de aur fără medalion sau cruciuliță, iar la mâna stângă o brațară cu ceas, astfel că din descrierile martorilor nu reiese că semnalmentele persoanelor identificate la locul faptei erau aceleași cu cele ale inculpatului”, a mai explicat instanța.

CITIȚI ȘI:

Unul dintre cei mai cunoscuți interlopi din București, internat de urgență după ce i s-a făcut rău în secția de poliție

Sute de INTERLOPI care au participat la NUNTA temutului Ghenosu, verificați de Poliție chiar în fața localului