Economistul Cristian Socol: „Consolidarea bugetară în România trebuie făcută INTELIGENT. Altă soluție nu există”

Economistul Cristian Socol face o analiză punctuală în ceea ce privește consolidarea fiscală din România, în ultimii 7 ani, întrebându-se dacă era mai bine ca Guvernul României să reducă PIB-ul sub 3% și, practic, să blocheze modernizarea țării.

„Era mai bine ca România să facă consolidarea fiscală în 4 ani decât în 7 ani? Era mai bine dacă Guvernul se angaja să ducă rapid deficitul sub 3% din PIB și să blocheze modernizarea României? Era mai bine să se sacrifice investițiile din buget și fonduri europene? Trebuiau forțate deficite bugetare mai mari în perioada de maximum a absorbtiei de fonduri europene pentru dezvoltare?”, se întreabă Cristian Socol.

Acesta mai notează pe pagina sa de Facebook că există și alte întrebări, referindu-se la alte țări europene.

„Și alte întrebări. S-au dezvoltat țările europene pe baza unor deficite bugetare / datorii ridicate în ultimii 65 de ani? Creșterea masivă a ratei de investiții (din buget și fonduri europene) a condus la deficite mari / datorii ridicate? Perioadele de convergență ridicată au presupus perioade cu deficite ridicate ? A venit dezvoltarea la pachet cu deficite si datorii? Ce au făcut Italia, Spania, Portugalia? Ce ar trebui să facă România, Polonia, Ungaria?

• O spun de la început. Sunt de acord că deficitele bugetare mari nu pot persista pe perioade mari de timp.
• Ele se duc în datorie, creează efectul bulgărelui de zăpadă, un necesar de finanțare nesustenabil, cercuri vicioase.
• Da, în România trebuie curățate excesele în cheltuirea banului public și trebuie crescute veniturile la buget. Investițiile trebuie și ele prioritizate. Programele de investiții la nivel local dar și schemele de ajutor de stat trebuie monitorizate continuu și ajustate pentru a aduce maximum de eficiență.

Dar, cred că dincolo de toate aceste lucruri urgente și necesare, trebuie maximizate investițiile cu efecte de multiplicare ridicate, cu orice preț. Guvernul trebuie să stimuleze PIB/ PIB potential pentru a putea realiza o consolidare fiscală calitativă, acceptată social, o consolidare smart”, scrie Cristian Socol.

„Nu suntem corigenții clasei”

Altfel, mai scrie Cristian Socol, „toate țările din UE au avut perioade cu deficite bugetare ridicate, mai ales în anii în care s-au suprapus cheltuielile bugetare ridicate cu nevoia de cofinanța proiectele de dezvoltare din fonduri europene. Nicio țară nu a ratat oportunitatea de se dezvolta pe baza de investiții”.

„Admirăm cu toții infrastructura din Germania, Franța, Italia, Spania sau Austria. Visăm cu toții la un sistem de sănătate eficient, la spitale dotate și un timp foarte scurt de acces la medicină de urgență / ambulator de calitate. An de an am dori să fim alături alături de sistemele de educație nordice / occidentale în clasamentele privind evaluarea sistemului de educație. Vrem inovație, start-up uri, cercetare dezvoltare.

• Totuși. Cum au ajuns cetățenii din aceste țări la un nivel de trai ok, la venituri și putere de cumpărare mari? Pentru toate acestea îți trebuie bani, îți trebuie investiții, mult peste cele asigurate prin autofinanțare. Investițiile mari vin și din împrumuturi, se generează deficite bugetare, deficitele se duc în datorie. Efectele de multiplicare ale investițiilor ar trebui să ajute la rambursarea și scăderea datoriilor.
• Ce lecții ne oferă analiza deficitelor bugetare, a datoriilor și a creșterii economice/ convergenței în cazul câtorva țări din Vestul și Centrul / Estul Europei?

În primul rând, dacă am merge înapoi cu regulile fiscale din Tratatul de la Maastricht (deficit bugetar mai mic de 3% din PIB și datorie guvernamentală mai mică de 60% din PIB) observăm că toate țările UE analizate au încălcat semnificativ aceste reguli.

• Germania a avut deficite mai mari de 3% din PIB în 11 din ultimii 30 de ani și în 24 din ultimii 65 de ani. Spania a încâlcat regula fiscală în 19 din ultimii 30 de ani și 41 din ultimii 65 de ani, Franța în 23 din ulimii 30 de ani si 28 din ultimii 65 de ani, Italia 18 din 30 si 40 din 65 de ani, Portugalia 22 din 30 și 48 din ultimii 65 de ani. Austria a fost mai disciplinată cu 9 din ultimii 30 de ani și 21 din ultimii 65 de ani.
• În Europa Centrală și de Est, rigoarea bugetară a fost analogă în Ungaria si Polonia cu 22 din ultimii 30 de ani și 49, respectiv 46 de ani în care s-au încălcat regulile fiscal-bugetare în ultimii 65 de ani.
• Surprinzător sau nu, România a încălcat regula fiscal-bugetară privind deficitul în 17 din ultimii 30 de ani și 36 din ultimii 65 de ani. Deci nu suntem corigenții clasei.

„România are cea mai mare viteză de convergență”

În al doilea rând, continuă economistul Cristian Socol, „să analizăm dacă aceste țări s-au dezvoltat cu perioade de deficite bugetare mari, inclusiv prin cofinanțarea unor proiecte de investiții majore din fonduri europene structurale și de coeziune”.

„Iată exemplul Spaniei și Portugaliei, țări care au aderat la Uniunea Europeană în anul 1986, iar în 2025 se împlinesc 40 de ani de la aderare. Luând în considerare și deficitul estimat în anul 2025, observăm că Spania a avut o medie anuală de deficit de 4,2% din PIB (în doar 3 ani din 40 a avut un mic excedent bugetar), iar Portugalia a avut o medie anuală de 4% din PIB (în doar 7 ani din 40 a avut excedent bugetar).

Dacă detaliem exemplul Spaniei, primii 25 de ani postaderare au adus o convergență rapidă, prin investiții din buget si fonduri europene. Rata de investiții a crescut de la 19% din PIB în 1985 la 30% din PIB în 2005-2010). Costul? În 14 ani din 25 postaderare Spania a avut deficite > 3% din PIB. Datoria 42% din PIB în 1986, 61% din PIB în 2010, în prezent 102% din PIB. Reziliență mai mare în fața crizelor? Da. Deficite bugetare reduse în perioada crizelor și cinci ani după? Nu.

În al treilea rând, țările din Europa Centrală și de Est se află în perioada de convergență economică ridicată. Încă nu au intrat în capcana venitului mediu. România are cea mai mare viteză de convergență, beneficiind de intrări de fonduri europene de peste 100 miliarde euro plus fondurile din buget.

Următorii 4-5 ani sunt cei cu maximum de intrări de fonduri europene. Modificarea paradigmei industriale în UE și implementarea Planului Draghi ar extinde perioada cu oportunități de dezvoltare pentru România.

Concluzii. Consolidarea bugetară în România trebuie făcută inteligent. Maximum de absorbție a fondurilor europene din toate programele pe fondul curățeniei în cheltuielile bugetare și ale unei reforme fiscale echitabile, care să scoată România din zona paradisului fiscal / campioni la evaziune și fraudă.

Dezvoltare bazată pe investiții și productivism – patriotism economic, producție, locuri de muncă și investiții aici, în România. Reducerea decalajelor de dezvoltare între județe pentru reducerea inegalităților. Programe dedicate investițiilor și producției pentru dezvoltarea urbanului mic și a ruralului. Altă soluție nu există”, încheie economistul Cristian Socol.

Profesorul universitar dr. Cristian Socol, ASE București: Trei considerații și trei concluzii despre PACHETUL de CONSOLIDARE BUGETARĂ