De la moartea lui Alexei Navalnîi și reapariția terorismului islamic în Rusia, până la creșterea inflației și a problemelor economice, 2024 a fost un an turbulent. Conflictul din Ucraina nu s-a încheiat, dar a surprins ofensiva armatei ucrainene în regiunea Kursk a Rusiei lui Putin. „Țarul” a lansat amenințări repetate la adresa Occidentului, a repetat că „liniile roșii” au fost încălcate și a păstrat aceeași atitudine războinică, negocierile de pace fiind doar o iluzie.
Moscova vrea pace doar în condițiile sale, ucrainenii încă rezistă și, peste toate, Rusia lui Putin nu renunță nici la intenția de a fi un „arbitru” în Orientul Mijlociu, acolo unde a izbucnit războiul civil din Siria, iar Israelul luptă cu „Axa Răului” condusă de Iran.
The Moscow Times a realizat o retrospectivă a anului 2024 în Rusia lui Putin, prezentând 6 momente-cheie ale unui tablou general care devine din ce în ce mai amenințător, odată cu trecerea timpului.
Moartea liderului opoziției Alexei Navalnîi a generat unde de șoc pe tot mapamondul. Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, a murit într-un penitenciar de maximă siguranță aflat la Cercul Arctic, unde fusese transferat cu mai puțin de două luni înainte. Navalnîi – cel mai mare adversar al lui Putin – executa o condamnare de 19 ani de închisoare pentru acuzații false de „extremism”.
Arestările repetate, pedepsele cu închisoarea, hărțuirea constantă și chiar o otrăvire aproape fatală nu l-au putut descuraja pe Navalnîi. După luni de recuperare în Germania, disidentul s-a întors în Rusia, în ianuarie 2021, și a fost arestat chiar pe aeroport.
Alexei Navalnîi era cunoscut în întreaga lume pentru investigațiile sale în legătură cu corupția la nivel înalt din Rusia, care vizau în mod regulat unele dintre cele mai faimoase personalități politice și oligarhi din Rusia. Aceste investigații, care au început pe blogul LiveJournal și s-au transformat în cele din urmă în lungmetraje cu animație și imagini cu drone, au stimulat protestele în masă.
Mii de oameni s-au adunat la înmormântarea lui Navalnîi, la Moscova, și multe zile mai târziu încă stăteau la coadă pentru a depune flori la mormântul disidentului.
Într-o noapte de vineri din martie, patru bărbați înarmați au luat cu asalt Crocus City Hall, o locație populară de concerte chiar în afara Moscovei, înaintea unui spectacol sold-out. Atacul, care a făcut 145 de morți și alți peste 500 de răniți, a trimis unde de șoc în societatea rusă.
Deportările în masă ale migranților au urmat atacului de la Primăria Crocus, deoarece suspecții erau din Republica Asia Centrală Tadjikistan. Sentimentul antimigranți nu a făcut decât să se intensifice, Guvernul adoptând o serie de legislații antimigranți.
Pe 7 martie, Ambasada SUA la Moscova a declarat că este la curent cu „planurile iminente” ale „extremiştilor” de a viza adunările publice din capitala Rusiei în următoarele două zile. Cu doar trei zile înainte de atac, Putin a respins public avertismentele occidentale cu privire la un atac iminent la Moscova, considerând că este vorba despre propagandă menită să sperie cetățenii ruși.
Atacatorii înarmați au atacat biserici ortodoxe și sinagogi din republica majoritar musulmană a Rusiei, Daghestan. Oamenii înarmați au lansat atacuri simultane în cel mai mare oraș al Daghestanului, Makhachkala, și în orașul de coastă Derbent.
În cele din urmă, șaptesprezece ofițeri de poliție și cinci civili au fost uciși în atacuri.
Agenția de știri de stat TASS a citat o sursă a forțelor de ordine care a spus că „oamenii înarmați care au comis atacuri în Makhachkala și Derbent sunt susținători ai unei organizații teroriste internaționale”, dar nu a precizat organizația.
„Cred că cea mai mare concluzie trasă în urma analizării profilurilor trăgătorilor este aceea că grupul de radicalizare a crescut enorm, iar autoritățile ruse au multe probleme”, a declarat pentru The Moscow Times analistul Harold Chambers, care se concentrează pe naționalism, conflict și securitate în nordul Caucazului.
În urma acestor atacuri, Daghestanul a mers atât de departe încât a interzis temporar niqabul, un văl purtat pe față de unele femei musulmane.
După luni de negocieri multilaterale, Rusia și Occidentul au efectuat cel mai mare schimb de prizonieri de la Războiul Rece, pe un aeroport din Ankara, Turcia.
Rusia a eliberat 16 prizonieri, în timp ce Occidentul a eliberat opt.
Vadim Krasikov este un asasin care a servit în Vympel, o unitate a Centrului FSB Spetsnaz, și a fost identificat ulterior drept autorul mai multor crime prin contract, inclusiv uciderea omului de afaceri Alexander Kozlov – în Karelia, în anul 2007, a omului de afaceri Albert Nazranov – la Moscova, în anul 2015, și a refugiatului cecen Zelimkhan Khangoshvil – la Berlin, în anul 2019.
Consilierul american pentru securitate națională Jake Sullivan a spus că Alexei Navalnîi, care murise într-o închisoare rusă în luna februarie, ar fi trebuit să fie inclus în schimb.
Ucraina a luat prin surprindere Rusia și comunitatea internațională atunci când a trimis trupe în regiunea Kursk a Rusiei, pe 6 august.
Mulți cred, acum, că Ucraina dorește ca teritoriul să fie folosit drept monedă de schimb în eventualele negocieri de pace cu Rusia.
Ofensiva ucraineană din Kursk a dus, în cele din urmă, la anunțul potrivit căruia Coreea de Nord urma să trimită 10.000 de soldați în Rusia, pentru a ajuta la lupta în război. Multe dintre aceste trupe au ajuns în regiunea Kursk.
Pe 18 decembrie, un oficial american a susținut că trupele nord-coreene au pierdut „câteva sute” de soldați în Kursk. Ucraina încă deține teritoriu în regiunea Kursk, în pofida atacurilor armatei ruse.