Acestea însă nu au fost singurele momente memorabile.
„Generația de suflet”, așa cum a fost denumită echipa antrenată de Edi Iordănescu, a realizat cea mai mare performanță din ultimii 24 de ani ai primei reprezentative. La Campionatul European din Germania, ”tricolorii” au câștigat grupa cu Ucraina, Belgia și Slovacia și s-au calificat în primele 16 naționale ale Europei, după ce au realizat și cea mai mare victorie din istoria participării României la Euro, 3-0 cu Ucraina în primul meci.
România nu mai trecuse de grupe la un turneu final din 2000, de la ultima participare a „Generației de Aur”, când naționala condusă din teren de Hagi a ajuns în sferturi.
În total, peste 100.000 de suporteri ai ”tricolorilor” au încurajat din tribune naționala la cele patru meciuri disputate în Germania, ”Zidul galben” ducând România în top 5 la numărul de fani prezenți la Euro.
David Popovici a devenit primul campion olimpic din istoria înotului românesc masculin. Pe lângă medalia de aur de la 200m liber, sportivul de 20 de ani a câștigat la JO de la Paris și bronzul la 100m liber, fiind printre cei cinci nominalizați ai Federației Europene de natație la titlul de înotătorul anului 2024.
Anul lui Popovici a mai cuprins și o „dublă” de aur la Europene, 100m și 200m liber, iar pentru toate aceste titluri, revista franceză „L`Equipe Magazine” i-a dedicat prima pagină la începutul lui decembrie, onoare rezervată pentru doar alți doi sportivi români în istorie: Nadia Comăneci și Gheorghe Hagi.
Celelalte două titluri olimpice la Paris din vară au fost aduse de canotaj, sportul numărul 1 al României la această ediție a JO, care a cucerit cinci din cele nouă medalii ale delegației tricolore.
Barca feminină de 8 plus 1 și cea masculină de dublu vâsle au urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, iar alte trei echipaje s-au întors cu medalii de argint din Franța.
În total, România a ocupat locul 23 în clasamentul pe medalii. Au mai fost pe podium și halterofila Mihaela Cambei (argint) și gimnasta Ana Maria Bărbosu (bronz).
„Cea mai mare victorie din cariera mea”, așa a reacționat Simona Halep după decizia TAS care i-a redus suspendarea inițială de patru ani la doar nouă luni și i-a dat dreptul să participe din nou la competițiile WTA. După un an și jumătate de procese în care a atacat suspendarea decisă de ITIA pentru dopaj cu roxadustat, fostul număr 1 mondial a revenit pe terenul de tenis la 20 martie, într-un meci pierdut cu Paula Badosa la turneul de la Miami.
„M-am bucurat foarte tare, am avut și lacrimi pentru că am așteptat foarte mult acest verdict. Adevărul a ieșit la suprafață și în sinea mea mereu am știut că nu am făcut nimic și nu am luat nicio substanță interzisă niciodată și nici nu am avut această intenție. Mă bucur că s-a judecat corect și mă bucur că pot să joc tenis”, a spus atunci Halep.
La începutul lui ianuarie, Tottenham Londra a plătit 25 de milioane de euro clubului italian Genoa pentru a-l transfera pe Radu Drăgușin, după ce a câștigat lupta pe piața transferurilor cu Bayern Munchen. Fundașul de 22 de ani a devenit astfel cel mai scump jucător român din istorie, devansându-l pe Adrian Mutu, pentru care Chelsea plătise Parmei 22 de milioane de euro în 2003. Drăgușin, singurul român care evoluează în acest moment în Premier League, are un salariu de peste 5 milioane de euro anual.
10 Septembrie 1986 era data ultimului meci al lui Mircea Lucescu pe banca naționalei României, o victorie cu 4-0 în fața Austriei, în preliminariile pentru CE 1988. Niciun jucător din actualul lot al „tricolorilor” nu era născut atunci, iar odată cu revenirea ca antrenor al primei reprezentative, „Il Luce” a devenit cel mai vârstnic selecționer din lume, la 79 de ani.
Lucescu a fost numit în vară, după ce Edi Iordănescu nu și-a mai prelungit contractul la finalul Euro, iar campania naționalei care a urmat, în Liga Națiunilor, a fost încheiată cu punctaj maxim. România a câștigat toate cele șase meciuri, a terminat pe locul 1 în grupă și, din postura de echipă cu cel mai bun punctaj din Liga C, are mari șanse să prindă un loc de baraj pentru CM 2026.
„Messi a handbalului”, așa cum a fost numită, poate, cea mai bună jucătoare din istoria handbalului feminin românesc, a anunțat în septembrie că se va retrage la finalul actualui sezon, la un an după ce spusese adio și echipei naționale.
Desemnată de patru ori cea mai bună handbalistă a lumii, Cristina Neagu încheie o carieră marcată de recorduri de excepție, dar, în aceeași măsură, și de accidentări grave care au ținut-o aproape patru ani în afara terenului.
Handbalista în vârstă de 36 de ani a cucerit două medalii de bronz cu naționala României, la CM 2015 și CE 2010, Liga Campionilor cu Buducnost în 2015, e cea mai bună marcatoare din istoria Champions League, cu peste 1100 de reușite, și golghetera all-time a Campionatelor Europene.
Reprezentativa U21 a României a câștigat grupa de calificare pentru CE și și-a asigurat prezența pentru a patra oară consecutiv la turneul final. Trei dintre aceste prezențe au venit în urma unor calificări, una a fost din postura de țară organizatoare.
Naționala de tineret și-a asigurat biletul pentru Euro după o victorie decisivă în ultimul meci din grupă cu Elveția, 3-1 pe stadionul Giulești, partidă la care selecționerul Daniel Pancu a fost eliminat și va lipsi de pe bancă, astfel, la primele două jocuri de la turneul final de anul viitor. România va juca în grupa de la CE cu țara gazdă, Slovacia, și cu Italia și Spania.
Pe 25 mai, jucătorii care au obținut cea mai mare performanță din istoria naționalei României, prezența în sferturile de finală la CM 1994, au jucat ultimul meci, marcând simbolic retragerea „Generației de Aur”.
Partida demonstrativă împotriva „Legendelor lumii”, disputată pe Arena Națională, a atras peste 50.000 de spectatori, precum și nume mari din fotbalul mondial. Printre ele, Jose Mourinho, cel care a stat pe banca selecționatei mondiale, doi câștigători ai Balonului de Aur – Stoichkov și Rivaldo, dar și foste staruri ca Saviola, Litmanen, Karambeu sau Panucci.
Pe banca României a stat Anghel Iordănescu, iar în teren au fost Hagi, Popescu, Răducioiu, Ilie Dumitrescu, Dan Petrescu și ceilalți jucători care au contribuit la ”deceniul de aur” al fotbalului românesc, în care naționala s-a calificat la cinci turnee finale, CM 1990, 1994, 1998 și CE 1996 și 2000.
2015 fusese ultimul an în care FCSB, echipa cu cei mai mulți suporteri din România, câștigase ultima oară titlul de campioană. Formația patronată de Gigi Becali a dominat autoritar campionatul 2023-24, a fost prima și la finalul sezonului regulat, iar apoi și-a asigurat titlul cu trei etape înainte de finalul playoff-ului.
Florinel Coman a devenit golgheterul competiției, cu 18 reușite, la egalitate cu Otele de la CFR Cluj, iar apoi a fost transferat în Qatar, la Al-Gharafa, pentru o sumă mai mare de 5 milioane de euro.
Pierderea celui mai bun jucător din sezonul trecut nu a afectat-o pe FCSB, care a fost singura formație din România calificată în faza finală a unei competiții europene. Mai mult, aflată pe locul 10 cu 11 puncte după 6 meciuri în Europa League, echipa atrenată de cipriotul Charalambous și-a asigurat prezența în faza eliminatorie a competiției, în 16-imi (playoff pentru optimi). Cu două meciuri rămase de jucat, la Qarabag și acasă cu Manchester United, FCSB speră chiar la ocuparea unuia dintre primele 8 locuri în competiția cu 36 de echipe, ceea ce i-ar garanta direct un loc în optimi.
Anul 2024 a adus bucurii și performanțe remarcabile, dar a și pricinuit durerea despărțirii de unele nume mari ale sportului românesc.
Helmut Duckadam, „eroul de la Sevilla”, s-a stins la numai 65 de ani, în urma unor probleme la inimă. Fostul portar al Stelei, cel care a apărat patru lovituri de departajare în finala Cupei Campionilor din 1986 cu Barcelona, a fost nevoit să se retragă din fotbal chiar în acel an, la 27 de ani, din cauza unui anevrism care a impus o intervenție chirurgicală la brațul drept.
De atunci, cel care a mai deținut ulterior funcția de președinte de imagine la FCSB s-a luptat cu probleme de sănătate și a suferit numai puțin de șapte operații, dintre care ultima, în 2024 – pe cord deschis.
„Stăpânul inelelor”, așa cum a fost supranumit Dan Grecu, ne-a părăsit și el la 74 de ani. Primul campion mondial din istoria gimnasticii noastre masculine, Dan Grecu a adus și cea dintâi medalie olimpică pentru băieți, în 1976, bronz la inele. După retragere, a fost numit coordonator al lotului masculin de gimnastică, sub conducerea lui fiind câștigate medalii la JO, CM și CE.
Ștefan Birtalan, dublu campion mondial la handbal în 1970 și 1974, avea 75 de ani când a pierdut o luptă lungă cu o boală la ficat. Desemnat de trei ori cel mai bun jucător din lume în anii 70, ”tunarul” naționalei României a câștigat trei medalii olimpice, argint în 1976 și bronz în 1972 și 1980, fiind golgheterul CM din 1974, cu 43 reușite. În plus, Birtalan și-a trecut în palmares și Cupa Campionilor cu Steaua în 1977.
Gheorghe Mulțescu s-a stins din viață la 72 de ani, după o carieră de peste 50 de ani în fotbal, ca jucător și ca antrenor. A îmbrăcat de 15 ori tricoul naționalei României și a câștigat trei titluri de campion cu Dinamo.
A rămas în memoria fanilor alb-roșii și pentru golul marcat în victoria istorică împotriva lui Hamburg în sezonul 1983-84, la vremea respectivă echipa deținătoare a Cupei Campionilor. A fost cel mai bun sezon european din istoria lui Dinamo, prima echipă din România care a ajuns în semifinalele Cupei Campionilor, unde a fost învinsă de cea care avea să câștige competiția, Liverpool.
Ca antrenor, Mulțescu a pregătit, printre altele, Dinamo de cinci ori, Petrolul de patru ori, dar și pe Universitatea Craiova, Astra, Voluntari, U Cluj și mai multe formații din Turcia.