Cancerele reprezintă a doua cea mai comună cauză a moratalității în rândul românilor. În 2024, medicii aveau în evidențe peste 550.000 de persoane diagnosticate. Situația este una tragică, numărul de decese din această cauză fiind cu 45% față de media UE.
Incidența cancerului în România se situează sub media Uniunii Europene, însă mortalitatea prin cancer este cu 7% mai mare decât media U.E. Această tendință a mortalității s-a menținut constantă pe parcursul a zece ani, după cum arată datele INS. Cu toate acestea, reprezentanții pacienților oncologici atrag atenția asupra faptului că în lipsa programelor de prevenție și screening, statisticile nu reflectă realitatea cu care se confruntă românii.
„Nu ne vom face nicio speranţă privind accesul la noi tratamente, tratamente inovatoare care pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte, decalajul dintre noi şi Uniunea Europeană rămânând constat de 5-6 ani. Nu mai vorbesc despre depistarea cancerelor în fază timpurie, pentru că neimplementarea Planului Naţional de Combatere a Cancerului nu a generat demararea niciunui plan de screening populaţional. Avem în continuare un screening oportunist, chiar şi pe col uterin şi mamar, pentru că nu avem registre în acest sens. Nu poţi vorbi despre un plan naţional de screening fără să ai un registru alocat screening-ului. (…) Raportarea INSP este sub realitate. (…) Situaţia este cruntă în acest moment în România privind aprovizionarea spitalelor cu medicamente”, explica în 2024 Cezar Irimia, președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.
Mortalitatea prin cancer reprezintă 19% din totalul deceselor. Cancerul este a doua cauză de deces în România, după bolile cardiovasculare. În 2020 au murit din cauza cancerului 53.974 de persoane în România. Rata standardizată pe vârstă a mortalității cauzate de cancer a fost cu 7 % mai mare decât media UE în 2020.
Principalele cauze de mortalitate prin cancer în România sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de prostată în rândul bărbaților, cancerul de sân, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de col uterin în rândul femeilor.
Cancerul pulmonar se menține drept primă cauză de deces prin cancer, cu o rată de mortalitate care a crescut cu aproape 11% comparativ cu anul 2000. Mortalitatea a crescut, deasemenea, pentru 6 tipuri de cancer, colorectal, cancer de sân, prostată, cancer hepatic, cancer al vezicii urinare și de pancreas. Incidența cancerului este marcată de inegalități sociale. Prevalența ridicată a factorilor de risc și investiția modestă în prevenție primară și secundară contribuie la povara bolii în România.
Conform estimărilor IARC, la nivelul anului 2022, în România există 260. 884 de cazuri de cancer prevalente (pe cinci ani) (50,2 % la bărbați și 49,8 % la femei). Ratele de prevalență pe cinci ani au ajuns la 1. 400 la 100. 000 în rândul bărbaților și, respectiv, la 1.315 la 100. 000 în 2020, cu 31 % și, respectiv, 28 % mai scăzute decât mediile din UE (Grafic 7).
Cancerul, o problemă de sănătate publică
Estimările pentru România ale Centrului Comun pentru Cercetare, arată că în anul 2022 s-au diagnosticat 95.276 de cazuri noi de cancer. În cazul femeilor, cancerul de col uterin este al treilea ca frecvență, după cancerul de sân și cancerul colorectal, situație care diferă de profilul european, unde principalele 5 localizări ale cancerului la femei sunt cancerul de sân, cancerul colorectal, cancerul pulmonar, cancerul de corp uterin și limfomul non-Hodgkin.
La bărbați, în România, primele 5 localizări ale cancerului sunt cancerul pulmonar, cancerul de prostată, colorectal, cancerul de vezică urinară și cancerul gastric.
Cancerul gastric reprezintă 5,2 % și, respectiv, 3 % din noile cazuri de cancer la bărbați și, respectiv, la femei, peste media UE. Melanomul malign reprezintă 2 % din noile cazuri de cancer atât la bărbați, cât și la femei, sub media UE.
Proiecțiile pentru România, estimează că în perioada 2020-2040 incidența cancerului va crește cu 7%. Se estimează creșteri semnificative, de peste 10% ale incidenței cancerului gastric, de pancreas, pulmonar, hepatic și colorectal atât la bărbați, cât și la femei. De asemenea incidența mielomului multiplu va înregistra creșteri la ambele sexe. Dintre cancerele specifice, cancerul de prostată va înregistra o creștere de 21,8% , iar cel de vagin și vulvă cu 13,8% și respectiv, 10,9%.
În cazul copiilor, numărul mediu de cazuri noi luate in evidența retelei naționale este de 410 cazuri noi pean, pentru grupa de vârstă 0-19 ani, reprezentând o incidență medie brută de 9,82 la 100.000. Asta în timp ce sunt diagnosticate 324 cazuri noi pe an, pentru grupa de vârstă 0-14 ani, reprezentând o incidență medie brută de 10,5 la 100.000.
Principalele 5 tipuri de cancer la copii sunt leucemiile, limfoamele, tumori ale sistemului nevos central, tumorile țesuturilor moi și tumorile osoase.
Bolnavii de cancer, ignorați de autorități
„România nu are un registru național de cancer, iar raportarea incidenței cancerului în sistemul de informații standard este fragmentată. Excepție face Registrul Național de Onco-Hematologie Pediatrică (RNOHP) care este fondat și condus de Societatea Româna de Onco-Hematologie Pediatrică. Acesta conține toate cazurile de cancer luate în evidență în rețeaua națională de onco-hematologie pediatrică începând cu anul 2010. Codificarea tumorilor se realizează în conformitate cu Clasificarea Internațională a Bolilor Oncologice Ed 3. (ICD-O-3) și Clasificarea Internațională a Cancerelor Pediatrice Ed. 3a (ICCC-3), iar setul de date obligatoriu este colectat conform criteriilor și definițiilor recomandate de Rețeaua Europeană a Registrelor de Cancer (ENCR)”, se arată într-un raport INS din 2024.
Una dintre marile probleme la nivel naţional naţional o constituie prevenţia, cheltuielile cu prevenţia pe cap de locuitor în România fiind, de asemenea, mult mai reduse, situându-se la 62 de euro, comparativ cu media UE de 213 euro, conform News.ro.
Comisia Europeană a publicat cele mai recente profiluri de ţară privind cancerul pentru toate statele membre, Norvegia şi Islanda. Rapoartele din 2025 arată că ratele de supravieţuire în cazul cancerului sunt în creştere în întreaga UE. În acelaşi timp, cancerul continuă să fie o problemă de sănătate publică, iar inegalităţile în materie de cancer persistă în statele membre.
Concluziile la nivel european sunt că ratele de supravieţuire în urma cancerului s-au îmbunătăţit, mortalitatea cauzată de cancer scăzând cu 12 %. În acelaşi timp, prevalenţa cancerului a crescut cu 24 %, ceea ce necesită eforturi suplimentare pentru a dezvolta programe de reabilitare şi de asigurare a calităţii vieţii.
Profilul de ţară privind cancerul arată că, în 2021, România a alocat prevenţiei 4 % din cheltuielile totale pentru de sănătate, comparativ cu media UE de 6 % .
„Având în vedere cheltuielile totale pentru sănătate din România (ajustate în funcţie de diferenţele în puterea de cumpărare) mult mai scăzute comparativ cu media UE, cheltuielile cu prevenţia pe cap de locuitor au fost, de asemenea, mult mai reduse, situându-se la 62 EUR comparativ cu media UE de 213 EUR. Planul naţional de prevenţie, care pune în aplicare Legea privind promovarea sănătăţii şi prevenirea îmbolnăvirilor (adoptată în 2020), este în curs de elaborare. Acesta abordează factorii de risc comuni bolilor cronice (tutunul, alcoolul, dieta nesănătoasă, activitatea fizică) în mod integrat, pentru a asigura coerenţa şi consecvenţa intervenţiilor de sănătate publică asupra factorilor de risc”, se arată în documentul elaborat de autorităţile Uniunii Europene.
Factorii de risc care cresc riscul de cancer în România
„În România, majoritatea factorilor de risc comportamentali asociaţi cancerului au o prevalenţă alarmant de ridicată în rândul adulţilor iar nivelurile de poluare atmosferică sunt, de asemenea, arată profilul de ţară al României în ceea ce priveşte cancerul.
Principalii factori de risc în ceea ce priveşte îmbolnăvirea de cancer sunt legaţi de consumul scăzut de legume şi fructe, activitatea fizică redusă, obezitate şi supraponderabilitate, rata scăzută a vaccinării împotriva HPV, consumul de tutun, consumul de alcool”, se arată în documentele UE.
În ceea ce priveşte consumul de tutun, între 2014 şi 2019 acesta a rămas relativ stabil în România, la 14 ţigarete per fumător pe zi în 2019 (comparativ cu 13 ţigarete la nivelul UE). Vapingul pare să fie mai puţin popular în rândul adulţilor din România decât în UE, arată datele culese la nivel european.
Datele arată 80% din toate bolile grave ale plămânilor, printer care și cancerul, sunt provocate de fumat. Chiar dacă nu suntem fumători:
La 50 de ani, chiar și fără expunere directă, plămânul devine un organ supus riscului. Dacă fumăm, locuim într-un oraș poluat precum Capitala sau în vestul țării, unde solul este plin de gazul radioactiv numit radon, plămânii sunt supuși riscului mai devreme. De aceea, este necesar să facem investigații regulate, la fiecare doi ani, chiar și în absența simptomelor.
Documentul relevă totodată că în 2022, consumul de alcool a atins nivelul de 12 litri de alcool pur pe an de persoană cu vârsta de 15 ani şi peste pe an (faţă de 10 litri pe cap de locuitor în 2012), fiind peste media UE.
În 2022, 62 % din populaţia României a înregistrat niveluri scăzute ale consumului zilnic de fructe, iar 64 % a înregistrat niveluri scăzute ale consumului de legume, situându-se în ultima treime a clasamentului ţărilor din UE. Proporţia adolescenţilor care raportează consumul zilnic de legume în România a fost, de asemenea, cu 4 puncte procentuale mai mică decât media UE.
Obezitatea şi nivelurile scăzute de activitate fizică sunt mai frecvente în România decât la nivelul UE, în special în rândul femeilor cu niveluri mai scăzute de educaţie.
Pe lângă factorii de risc legați de stilul de viață, cifrele cu mult peste media UE legate de prevalența și mortalitatea cauzate de cancer se datorează și faptului că autoritățile alocă fonduri insuficiente pentru screening și tratamente.
„Depistarea precoce şi screeningul pentru cancer au fost recunoscute ca priorităţi de sănătate publică în Strategia naţională de sănătate 2023-2030. Cu toate acestea, în România nu există o practică sistematică de screening pentru cancer. Numărul mare de cazuri diagnosticate anual necesită un nivel ridicat de cheltuieli şi resurse pentru diagnosticare şi tratament, defavorizând cheltuielile pentru prevenţie şi diagnostic precoce”, arată raportul citat.
Pacienții cu patologie oncologică beneficiază de consiliere psihologică gratuită, iar prin planul național de cancer se decontează unele teste genetice pentru anumite tipuri de cancer.
De anul trecut, statul plătește inclusiv analizele și investigațiile pentru neasigurați cu suspiciune pentru această boală cumplită. Însă aplicarea Planului Național de Combatere a Cancerului este departe de a fi posibilă așa cum scrie pe hârtie, spun reprezentanții pacienților.
Cezar Irimia, președinte FABC: „Cele 38-40 de medicamente evaluate de Agenția Națională a Medicamentelor, 11 dintre ele nu au alternativă terpeutică, de un an jumătate așteptăm aceste medicamente. Planul național de cancer a fost călcat în picioare''.