El susține că victoria sa ar însemna închiderea graniţelor şi reintrarea ţării în sfera de influenţă a Rusiei, a lumii nedemocratice, în general.
„Călin Georgescu are un discurs izolaţionist, care înseamnă închiderea graniţelor şi reintrarea noastră în sfera de influenţă a Rusiei, a lumii nedemocratice, în general. Acest tip de discurs populist introduce nişte fracturi la nivelul mentalului social, o graniţă între 'cei buni' şi 'cei răi'. Seminţele acestui tip de discurs au fost sădite imediat după 1990, când am avut valuri de populism care se alimentau din nostalgia naţional-comunistă, care, la rândul ei, prelua un discurs vehiculat în perioada interbelică de către fasciştii români, de către legionari şi de către o parte, cel puţin, din mediul intelectual, religios şi social. Acest discurs a ajuns, iată, în straturile profunde ale societăţii. Este greşit să ne lăsăm seduşi de mesianismul unui salvator care e prezent mereu în cultura politică din România, fie că vorbim de Corneliu Zelea Codreanu, fie că vorbim de Ion Antonescu sau de Nicolae Ceauşescu; trebuie să ne gândim cu mare atenţie la viitorul tinerei generaţii, la viitorul copiilor noştri, atunci când ne lăsăm seduşi de un discurs care nu e în niciun caz unul patriotic, ci de tip tribal, specific naţionalismului extremist", a susţinut Daniel Şandru, într-un comunicat transmis AGERPRES.
Fragilizează democrația țării
IICCMER îşi exprimă îngrijorarea faţă de ascensiunea în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din România a unui candidat "populist", care "fragilizează" poziţia democratică a ţării şi a subliniat importanţa predării în mod corect şi onest a istoriei României de către profesori şi abandonarea unei abordări "triumfaliste" asupra istoriei recente.
„Atunci când suntem toleranţi cu cei care sunt intoleranţi la adresa democraţiei şi care folosesc procedurile şi mijloacele democratice, putând în cele din urmă să ajungă la abolirea democraţiei însăşi, ne dăm seama cât de importante sunt asumarea onestă a trecutului, cunoaşterea a ceea ce a fost rău în trecutul nostru, într-un mod profund, care să însemne şi analiză critică şi reflexivă, renunţarea la tonalitatea triumfalistă în care le prezentăm copiilor noştri, elevilor noştri, studenţilor noştri istoria noastră recentă, fie că vorbim de interbelic, fie că vorbim de totalitarismul comunist", a subliniat preşedintele IICCMER.
IICCMER face un apel către forţele politice democratice din România şi societatea civilă proeuropeană să conlucreze, astfel încât România să nu se mai întoarcă niciodată în marasmul totalitar.
„Cu toate hibele sale şi cu toată fragilitatea sa, democratizarea şi europenizarea României ne-au adus în cea mai bună perioadă de când ţara aceasta există în planul modernităţii politice şi sociale", a accentuat Şandru.