El a precizat că în politică nu există ani uşori, dar „niciodată nu s-au aliniat stelele atât de nefavorabil”, iar ultimii patru ani au fost cei mai dificili de când activează în viaţa politică, de la căderea regimului comunist. Viktor Orbán a precizat că nu a mai întâlnit o perioadă atât de ghinionistă, deoarece în lumea occidentală sunt simultan la putere mai mulţi lideri „dezrădăcinaţi, adepţi ai unor idei periculoase, incapabili să-şi apere ţările”.
„După alegerile din 2020, care au fost în mod evident fraudate pentru a-l împiedica pe Donald Trump să rămână preşedinte, în decurs de un an, Angela Merkel, puternicul şi stabilul cancelar al Germaniei, a părăsit scena politică, iar sistemul politic complex al Franţei şi-a arătat latura mai urâtă” – a spus Orban, adăugând că în aceeaşi perioadă a început un conflict, „dincolo de capacităţile” Ungariei, cu Rusia.
Referindu-se la revenirea lui Donald Trump, Viktor Orbán a subliniat că scopul politicii externe a unei ţări sănătoase este să-şi facă prieteni, adică să existe cât mai multe ţări interesate în succesul Ungariei. Pe lângă preşedintele american, Orbán a menţionat liderii din China, Turcia, Israel şi Rusia drept parteneri şi prieteni, subliniind că aceste prietenii trebuie să aducă beneficii tangibile fiecărui ungur.
Prim-ministrul a declarat că ungurii vor beneficia semnificativ de pe urma unui sistem echitabil de vize şi a unui acord care să excludă dubla impozitare între Ungaria şi Statele Unite, iar investiţii americane semnificative vor ajunge în Ungaria. Totodată, lumea va deveni mai sigură, vom fi mai aproape de pace şi „poate chiar o vom atinge”, a adăugat politicianul.
Referindu-se la preşedinţia ungară a Consiliului Uniunii Europene, Viktor Orbán a declarat că aceasta va rămâne în memorie pentru mult timp, deoarece a iniţiat o misiune de pace, a extins spaţiul Schengen, a avansat integrarea Balcanilor, a creat consens între miniştrii agriculturii şi – prin adoptarea Declaraţiei de la Budapesta privind competitivitatea – a reuşit să obţină un acord privind scenariul de salvare a economiei europene.
Comentând asupra stării economiei naţionale, prim-ministrul a precizat că Ungaria a rezistat celor trei ani de război, „am încercat să depăşim criza în viraj” şi, într-o oarecare măsură, să folosim situaţia în avantajul nostru, dar acest lucru nu a reuşit nimănui în Europa. Cu toate acestea, Viktor Orbán consideră o realizare importantă faptul că Ungaria nu a regresat şi nu a ajuns în starea în care se află majoritatea economiilor europene în ceea ce priveşte competitivitatea.
Acesta a afirmat că războiul se va încheia în anul 2025, „fie printr-o negociere de pace, fie prin distrugerea unuia dintre combatanţi”.
Viktor Orbán a adăugat că Ungaria trebuie să-şi păstreze calitatea de membru al Uniunii Europene şi să caute cooperarea cu Bruxelles, dar nu trebuie să urmeze direcţia impusă de acesta. Premierul a adăugat că birocraţia de la Bruxelles este mare şi puternică, dispune de mulţi bani şi de resurse, iar cei care se abat de la linia lor politică trebuie să lupte constant pentru suveranitatea lor, ceea ce face şi Ungaria.
„Dar, dacă nu am fi făcut acest lucru, familiile din Ungaria ar fi plătit de trei-patru ori mai mult pentru energie decât în prezent, scenele de la Magdeburg s-ar fi putut petrece şi în oraşele din Ungaria, iar în cele 300 de miliarde de euro pe care occidentalii le-au dus în Ucraina s-ar fi aflat şi banii noştri, fără să ştim cum să ieşim dintr-un război imposibil de câştigat”, a conchis prim-ministrul Ungariei.