Informațiile au fost dezvăluite vineri de publicaţia Axios, citând două surse familiarizate cu dosarul, potrivit Reuters.
Washingtonul îşi menţine astfel sprijinul pentru aliatul său israelian, în pofida criticilor internaţionale cu privire la războiul dus de Israel în Fâşia Gaza, pe care l-a declanşat ca ripostă la un atac fără precedent din partea grupării islamiste palestiniene Hamas pe teritoriul israelian, conform agenţiilor internaţionale de presă.
Acest acord ar avea nevoie de aprobarea comisiilor de specialitate din Camera Reprezentanţilor şi Senat, vizând muniţii pentru avioane de luptă şi elicoptere de atac, precum şi obuze de artilerie, a relatat vineri publicaţia Axios. Pachetul include, de asemenea, bombe şi obuze cu calibru mic, conform aceleiaşi publicaţii.
Departamentul de Stat al SUA nu a răspuns la o cerere de comentarii din partea Reuters.
Această tranzacţie, care ar putea fi ultima aprobată de administraţia Biden înainte de sfârşitul mandatului său, la 20 ianuarie, intervine pe fondul unei campanii susţinute de organizaţii pentru drepturile omului, precum Amnesty International şi o aripă a democraţilor, pentru a impune Israelului un "embargo asupra armelor" şi a contribui la atenuarea crizei umanitare din Fâşia Gaza, notează EFE.
Senatorul Bernie Sanders a introdus o rezoluţie în noiembrie pentru a bloca vânzări de arme în valoare de 20 de miliarde de dolari către Israel. Deşi susţinut de senatori democraţi precum Chris Van Hollen, Peter Welch şi Jeff Merkley, documentul a fost respins de Congres.
În pofida criticilor, politica Statelor Unite a rămas în mare parte neschimbată. În august, SUA au aprobat vânzarea de avioane de luptă şi a altor echipamente militare în valoare de 20 de miliarde de dolari către Israel.
Administraţia Biden argumentează că îşi ajută aliatul să se apere împotriva grupărilor islamiste susţinute de Iran, precum Hamasul palestinian în Fâşia Gaza, Hezbollahul fundamentalist în Liban şi rebelii houthi în Yemen.
Washingtonul a sprijinit Israelul în timpul asaltului în Fâşia Gaza, care i-a determinat pe cei 2,3 milioane de palestinieni din enclavă să se relocheze în căutarea unui loc mai sigur şi a provocat o criză umanitară, atrăgând acuzaţii de genocid pe care Israelul le neagă.
Potrivit Ministerului Sănătăţii din cadrul guvernului condus de gruparea Hamas, considerată organizaţie teroristă de UE şi SUA, bilanţul morţilor se ridică la peste 45. 000 de palestinieni, iar mulţi alţii ar fi îngropaţi sub dărâmături. Ministerul Sănătăţii subordonat Hamas nu a specificat niciodată câte din aceste victime sunt combatanţi ai grupării, dându-i drept victime civile, după cum subliniază o anchetă efectuată de organizaţiile neguvernamentale Fifty Global şi Henry Jackson Society, ale cărei rezultate au fost date publicităţii la sfârşitul lunii decembrie de ziarul britanic The Telegraph.
Potrivit acestei anchete, în bilanţul victimelor făcute de războiul Israelului în Fâşia Gaza, Hamas a înregistrat în repetate rânduri bărbaţi adulţi drept sugari şi persoane decedate de cancer sau alte boli.
Eforturile diplomatice nu au reuşit până acum să pună capăt războiului israelian de 15 luni în Fâşia Gaza, care a fost declanşat după un atac fără precedent în 7 octombrie 2023 al combatanţilor Hamas, care au ucis 1.200 de persoane, luând ostatice alte aproximativ 250, potrivit bilanţurilor israeliene.
SUA, cel mai important aliat şi furnizor de arme al Israelului, s-au opus anterior prin veto rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU privind o încetare a focului în Fâşia Gaza fără eliberarea tuturor ostaticilor.
Democratul Joe Biden va părăsi funcţia pe 20 ianuarie, când îi va succeda preşedintele republican ales Donald Trump. Ambii sunt susţinători fermi ai Israelului, notează Reuters.