Declarația a fost făcută de predecesorul său François Hollande într-un interviu acordat cotidianului Ouest-France, unde se opune de asemenea unei noi dizolvări a Adunării.
„Sunt pentru respectarea termenelor", a declarat fostul preşedinte socialist, care "nu face parte dintre cei care speculează o plecare anticipată a lui Emmanuel Macron, precum Jean-Luc Mélenchon (lider al stângii radicale, n.r.) şi Marine Le Pen (lider al extremei drepte, n.r.)".
Pentru fostul ocupant al Palatului Elysée din 2012 până în 2017, "indiferent de criticile care pot fi aduse" succesorului său - "şi sunt multe", subliniază el - "acesta a fost reales şi, prin urmare, trebuie să îşi încheie mandatul", mai ales că "demisia sa ar provoca o criză instituţională majoră" în Franţa.
Nici nu se pune problema convocării de noi alegeri legislative, potrivit lui Hollande, care a fost reales deputat în iulie anul trecut. "Nu văd cum o dizolvare, peste şase luni, ne-ar putea oferi o Adunare diferită de cea pe care o avem astăzi", divizată în trei blocuri şi fără majoritate, spune el.
Franţa a cunoscut luni de criză politică în 2024, declanşată de dizolvarea Adunării în urma înfrângerii taberei prezidenţiale în alegerile europene în faţa extremei drepte.
Alegerile legislative anticipate desfăşurate vara trecută au dus la formarea unei Adunări fracturate în trei blocuri (alianţa de stânga, macroniştii şi dreapta, extrema dreaptă), niciunul dintre acestea neavând majoritatea absolută.
Centristul François Bayrou, numit în decembrie, este al patrulea prim-ministru pe care Franţa îl are în 2024. Predecesorul său a rezistat trei luni, înainte de a fi răsturnat de o alianţă de parlamentari de stânga şi de extremă dreapta, o instabilitate nemaiîntâlnită în Franţa de decenii.
Judecând că "a venit timpul unei democraţii parlamentare paşnice", François Hollande sugerează chiar că noul guvern al lui François Bayrou "ar putea dura până în 2027". Cu condiţia însă ca acesta "să facă gesturi semnificative", în special în materie de pensii şi "justiţie fiscală", pentru a nu se expune "tentaţiilor de cenzură".
Nerăbdător să „permită revenirea stabilităţii în ţară", François Hollande doreşte, de asemenea, să "redescopere un mare Partid Socialist", care să fie atât "pe deplin autonom" faţă de partidul de stânga radicală La France insoumise (LFI), cât şi „capabil să primească" personalităţi social-democrate.
Preconizând organizarea unui congres „înainte de vară" pentru a decide linia partidului şi "a se pregăti pentru 2027", François Hollande trece totuşi în plan secund tema eventualei sale candidaturi la următoarele alegeri prezidenţiale, programate pentru 2027.