Planul lansat de Comisie miercuri trasează calea pe care Europa trebuie să o urmeze pentru a deveni locul în care viitoarele tehnologii, servicii și produse curate sunt inventate, fabricate și introduse pe piață și, în același timp, primul continent care atinge neutralitatea climatică, se arată în comunicatul de presă transmis.
„În ultimele două decenii, Europa nu a ținut pasul cu alte economii majore din cauza unui decalaj persistent în ceea ce privește creșterea productivității. Datorită forței sale de muncă talentate și educate, capitalului său, economiilor sale, pieței sale unice și infrastructurii sale sociale fără egal, UE dispune de mijloacele necesare pentru a inversa această tendință, cu condiția să acționeze urgent pentru a elimina barierele de lungă durată și deficiențele structurale care o frânează”, se mai precizează în comunicat.
„Europa are tot ce este necesar pentru a reuși în cursa pentru poziția de lider. Dar, în același timp, trebuie să ne remediem deficiențele pentru a redobândi competitivitatea. Busola pentru competitivitate transformă recomandările excelente ale raportului Draghi într-o foaie de parcurs. Drept urmare, acum avem un plan. Avem voința politică. Ceea ce contează este rapiditatea și unitatea. Lumea nu ne va aștepta. Toate statele membre sunt de acord cu acest lucru. Așadar, să transformăm acest consens în acțiune”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Busola stabilește o abordare și o selecție de măsuri emblematice pentru a transpune în realitate fiecare dintre cele trei imperative transformatoare pentru stimularea competitivității, așa cum au fost identificate în Raportul Draghi.
· Eliminarea decalajului în materie de inovare: UE trebuie să își restabilească motorul inovării. Dorim să creăm un mediu favorabil pentru întreprinderile nou-înființate inovatoare tinere, să promovăm poziția de lider în sectorul industrial în sectoarele cu creștere puternică, bazate pe tehnologiile profunde, și să promovăm difuzarea tehnologiilor în rândul întreprinderilor existente și al IMM-urilor. În acest sens, Comisia va propune o inițiativă privind „gigafabricile de IA” și o „strategie privind aplicarea IA” pentru a stimula dezvoltarea și adoptarea industrială a IA în sectoare-cheie. Comisia va prezenta planuri de acțiune pentru materiale avansate, tehnologii cuantice, biotehnologie, robotică și tehnologii spațiale. O strategie specifică a UE privind întreprinderile nou-înființate și extinderea acestora va aborda obstacolele care împiedică apariția și extinderea întreprinderilor noi. O propunere pentru un al 28-lea regim juridic va simplifica normele aplicabile, inclusiv aspectele relevante ale dreptului societăților comerciale, ale legislației privind insolvența, ale dreptului muncii și ale dreptului fiscal, și va reduce costurile eșecului. Acest lucru va permite întreprinderilor inovatoare să beneficieze de un singur set de norme, indiferent de locul în care investesc și își desfășoară activitatea pe piața unică.
· O foaie de parcurs comună pentru decarbonizare și competitivitate: Busola identifică prețurile ridicate și volatile ale energiei ca fiind o provocare majoră și stabilește domenii de intervenție pentru a facilita accesul la energie la prețuri accesibile. Viitorul Pact pentru o industrie curată va stabili o abordare a decarbonizării bazată pe competitivitate, menită să asigure faptul că UE este o regiune atractivă pentru producție, inclusiv pentru industriile mari consumatoare de energie, și să promoveze tehnologiile curate și noile modele de afaceri circulare. Un plan de acțiune privind energia la prețuri accesibile va contribui la reducerea prețurilor și a costurilor energiei, în timp ce un act legislativ privind accelerarea decarbonizării industriale va extinde procedura accelerată de autorizare la sectoarele aflate în tranziție. În plus, Busola prevede planuri de acțiune adaptate pentru sectoarele mari consumatoare de energie, cum ar fi oțelul, metalele și substanțele chimice, sectoare care reprezintă coloana vertebrală a sistemului de producție european, dar care sunt cele mai vulnerabile în această etapă a tranziției.
· Reducerea dependențelor excesive și creșterea securității. Capacitatea UE de a diversifica și de a reduce dependențele va depinde de parteneriate eficace. UE are deja cea mai mare și mai rapidă rețea de acorduri comerciale din lume, acoperind 76 de țări care reprezintă aproape jumătate din schimburile comerciale ale UE. Pentru a continua diversificarea și consolidarea lanțurilor noastre de aprovizionare, Busola se referă la o nouă gamă de parteneriate pentru comerț și investiții curate pentru a contribui la asigurarea aprovizionării cu materii prime, energie curată, combustibili durabili pentru transport și tehnologii curate din întreaga lume. În cadrul pieței interne, revizuirea normelor privind achizițiile publice va permite introducerea unei preferințe europene în domeniul achizițiilor publice pentru sectoarele și tehnologiile critice.
Cei trei piloni sunt completați de cinci factori orizontali favorizanți, care sunt esențiali pentru a sprijini competitivitatea în toate sectoarele:
1. Simplificare: Acest factor favorizant vizează reducerea drastică a sarcinii administrative și de reglementare. El implică, de asemenea, un efort sistematic de a face procedurile de accesare a fondurilor UE și de obținere a deciziilor administrative europene mai simple, mai rapide și mai puțin greoaie. Viitoarea propunere Omnibus va simplifica raportarea privind durabilitatea, obligația de diligență și taxonomia. În plus, Comisia va facilita desfășurarea de activități comerciale pentru mii de întreprinderi mici cu capitalizare medie. Busola stabilește un obiectiv de reducere cu cel puțin 25 % a sarcinii administrative pentru întreprinderi și cu cel puțin 35 % pentru IMM-uri.
2. Reducerea barierelor din calea pieței unice: Timp de 30 de ani, piața unică a fost motorul încercat și testat al competitivității. Pentru a-și îmbunătăți funcționarea în toate industriile, o strategie orizontală privind piața unică va moderniza cadrul de guvernanță, eliminând barierele din interiorul UE și prevenind crearea altora noi. În plus, Comisia va profita de ocazie pentru ca procesele de elaborare a standardelor să devină mai rapide și mai accesibile, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate.
3. Finanțarea competitivității. UE nu dispune de o piață de capital eficientă, care să transforme economiile în investiții. Comisia va prezenta o uniune europeană a economiilor și a investițiilor pentru a crea noi produse de economii și de investiții, pentru a oferi stimulente pentru capitalul de risc și pentru a asigura fluxul neîntrerupt al investițiilor în întreaga UE. Un buget al UE reorientat va raționaliza accesul la fondurile UE în conformitate cu prioritățile UE.
4. Promovarea competențelor și a locurilor de muncă de calitate. Cetățenii europeni constituie baza competitivității Europei. Pentru a asigura o bună corelare între competențe și cerințele de pe piața forței de muncă, Comisia va prezenta o inițiativă de construire a unei Uniuni a competențelor axate pe investiții, învățarea în rândul adulților și învățarea pe tot parcursul vieții, crearea de competențe adaptate exigențelor viitorului, păstrarea competențelor, mobilitatea echitabilă, atragerea și integrarea migrației calificate și recunoașterea diferitelor tipuri de formare pentru a le permite persoanelor să lucreze în întreaga Uniune.
5. O mai bună coordonare a politicilor la nivelul UE și la nivel național. Comisia va introduce un instrument de coordonare în materie de competitivitate, care va ajuta statele membre să asigure punerea în aplicare la nivelul UE și la nivel național a obiectivelor comune de politică ale UE, să identifice proiectele transfrontaliere de interes european și să pună în aplicare reformele și investițiile aferente. În următorul cadru financiar multianual, un fond pentru competitivitate va înlocui mai multe instrumente financiare existente ale UE cu obiective similare, oferind sprijin financiar pentru punerea în aplicare a acțiunilor din cadrul instrumentului de coordonare a competitivității.