Deși nimeni nu deține răspunsul, la Kiev oamenii discută despre revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și implicit despre modul în care acesta se va implica în rezolvarea conflictului ruso-ucrainean.
"Va înclina noua administrație americană în favoarea Ucrainei sau a Rusiei? Poate impune o încetare a focului? Vor urma alegeri?", sunt întrebările pe care și le pun multe persoane din capitala Ucrainei, conform publicației The Economist.
În schimb, politicienii ucraineni se gândesc la două zile extrem de importante pentru țara lor.
"Pentru moment, există două date pe buzele politicienilor de la Kiev: 20 ianuarie 2025, data inaugurării lui Trump, primul moment pentru o eventuală încetare a focului și pentru ridicarea legii militare, și 25 mai, cea mai apropiată dată vehiculată pentru alegeri", notează jurnaliștii britanici.
Totuși, publicația precizează că "administrația prezidențială neagă că se pregătește pentru alegeri".
"Nu este prima dată când capitala este inundată de zvonuri. Există probleme de organizare și legitimitate: cum poate o națiune divizată și aflată în război să organizeze alegeri? De asemenea, țara trebuie să îndure o iarnă dificilă, așa cum se preconizează", mai notează The Economist.
"Angajarea în campania electorală acum ar fi sinucigașă", a comentat Yaroslav Zhelezhnyak, un deputat ucrainean din opoziție.
Cine este principalul rival al lui Zelenski
The Economist sugerează, de asemenea, că Valery Zaluzhny, fostul comandant șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, ar fi principalul rival al lui Zelenski, care are probleme serioase: "După aproape trei ani de la invazia rusă, el nu mai este văzut ca liderul de război de necontestat care a fost odată".
Rivalii lui Zelenski spun că Ucraina are nevoie de alegeri, dar se tem de o reacție aprigă din partea administraţiei prezidenţiale dacă fac o declarație publică în acest sens, mai notează sursa citată.
"Zelenski are o singură cale pentru a ieși cu o reputația intactă. Să nu mai candideze și să intre în istorie ca omul care a unit națiunea în război" a declarat, pentru The Economist, un fost coleg al președintelui, care a dorit să rămână anonim.
Pentru actualul lider de la Kiev, alternativa este riscul de a fi asociat cu un colaps militar sau cu o pace incompletă.
O pace greu de obținut
În privința păcii, cei mai mulți dintre ucrainenii aflați pe linia frontului ştiu că încă mai sunt multe lupte de dus. Vladimir Putin deține inițiativa și este puțin probabil să fie de acord cu o încetare a focului înainte de încheierea mai multor bătălii. În Kurahovo, forţele ruse le depășesc pe cele ucrainene cu cel puțin șase la unu, iar o retragere ucraineană pare inevitabilă în viitorul apropiat.
Ucraina este în dezavantaj şi în regiunea rusă Kursk, unde Rusia încearcă să-și împingă soldații ucraineni cu ajutorul trupelor nord-coreene. Iar serviciile de informaţii ucrainene avertizează că armata rusă ar putea declanşa o ofensivă şi pe frontul de sud din Zaporojie, pentru a cuceri un important centru industrial.
"Chiar dacă Trump îl constrânge pe Putin să negocieze, tranşarea unor termeni și garanții acceptabile ar putea dura luni întregi. Alegerile ar fi posibile doar după aceea. Mi se pare greu de înghiţit aceste predicții. Îngrijorarea mea? Că alegerile ar putea diviza ţara. Rusia, fără îndoială, va încerca să susțină candidații anti-UE și să semene discordie, așa cum sa văzut în Georgia și Moldova. Trebuie să rămânem uniți și rezistenți împotriva încercărilor de a ne diviza", a comentat, pe platforma X, fostul ministru ucrainean al Economiei, Timofi Milovanov.