Într-un impuls pentru ţara aflată sub asediu de aproape trei ani, cu două luni înainte de a pleca din funcţie, preşedintele american Joe Biden a dat undă verde ca rachetele americane să poată fi utilizate împotriva unor ţinte aflate mai adânc în interiorul Rusiei, pentru a limita potenţial opţiunile Moscovei de a lansa atacuri şi de a aproviziona frontul.
Însă această schimbare dramatică de politică ar putea fi inversată atunci când Donald Trump se va întoarce la Casa Albă, în ianuarie, iar experţii militari au avertizat că nu va fi în sine suficientă pentru a schimba cursul războiului care se desfăşoară de 33 de luni.
Mii de cetăţeni ucraineni au murit, peste 6 milioane trăiesc ca refugiaţi în străinătate, iar populaţia a scăzut cu un sfert de când liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a ordonat la 24 februarie 2022 invazia terestră, maritimă şi aeriană ce a declanşat cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial.
Pierderile militare au fost catastrofale, deşi acestea rămân secrete bine păzite. Estimările publice occidentale bazate pe rapoartele serviciilor de informaţii variază foarte mult, dar majoritatea spun că sute de mii de persoane au fost ucise sau rănite de fiecare parte.
Tragedia a afectat familiile din fiecare colţ al Ucrainei, unde funeraliile militare sunt deja o obişnuinţă în marile oraşe ca şi în satele îndepărtate, iar oamenii sunt epuizaţi de nopţile nedormite petrecute în sunetul sirenelor de raid aerian şi în angoasă.
Acum, revenirea lui Trump la Casa Albă, care a promis să pună capăt rapid luptelor - fără a spune cum - pune sub semnul întrebării viitorul ajutorului militar american şi al frontului occidental unit împotriva lui Putin şi ridică perspectiva unor discuţii pentru a pune capăt războiului.
Perspectiva negocierilor provoacă o escaladare
Când Ucraina a intrat pe un teritoriu care nu era al său, în Kursk, a fost palpabil un sentiment de escaladare, Moscova şi Kievul încercând să îşi îmbunătăţească poziţiile pe câmpul de luptă înainte de orice negocieri.
Deja stimulată de dronele de atac iraniene şi de proiectilele de artilerie şi rachetele balistice nord-coreene, Rusia a desfăşurat acum 11.000 de soldaţi nord-coreeni, dintre care o parte, potrivit Kievului, au intrat în confruntare directă cu forţele ucrainene care au cucerit o parte din regiunea Kursk din Rusia.
Un oficial de rang înalt de la Kiev a declarat că Phenianul are capacitatea de a trimite 100.000 de soldaţi în Rusia.
Între timp, cele mai bune trupe ale Ucrainei încearcă să păstreze această mică bucată de teritoriu rusesc, capturată în august, ca monedă de schimb.
Kievul afirmă că Rusia a masat acolo 50.000 de soldaţi, în timp ce forţele Kremlinului au înregistrat, de asemenea, cele mai rapide progrese din 2022 în estul Ucrainei şi au intensificat presiunea şi în nord-est şi sud-est.
Odată cu venirea iernii, Moscova şi-a reluat duminică asaltul aerian asupra sistemului energetic ucrainean aflat şi-aşa în dificultate, lansând 120 de rachete şi 90 de drone în cel mai mare baraj aerian din ultimele luni.
În plus faţă de autorizaţia SUA de a lovi ţinte militare din interiorul Rusiei cu arme furnizate de americani, ajutorul financiar extern şi ajutorul pentru armament rămân, de asemenea, vitale.
În ciuda a doi ani consecutivi de creştere moderată, economia ucraineană este încă la doar 78% din dimensiunea pe care o avea înainte de invazie, care a dus la scăderea PIB-ului cu o treime în 2022. Industriile ucrainene de oţel şi cereale, cândva gigantice, au fost afectate.
Rusia cere Ucrainei să renunțe la teritoriu și la ambițiile NATO
Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului a documentat moartea a 11.743 de civili ucraineni, deşi unii oficiali de la Kiev cred că numărul este mult mai mare.
Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că Ucraina trebuie să facă tot posibilul pentru a pune capăt războiului anul viitor prin mijloace diplomatice. El a respins însă categoric orice discuţie privind o încetare a focului înainte ca Ucrainei să i se ofere garanţii de securitate adecvate.
Kremlinul a declarat că obiectivele sale de război rămân neschimbate. Putin a precizat în iunie că Ucraina trebuie să renunţe la ambiţiile sale de a adera la NATO şi trebuie să se retragă din patru regiuni ucrainene pe care forţele sale le controlează parţial, ceea ce echivalează cu o capitulare pentru Kiev, potrivit News.ro.
După ce cancelarul german Olaf Scholz l-a sunat vineri pe Putin pentru prima dată în aproape doi ani, Zelenski a declarat că acest gest a redus izolarea liderului rus. De asemenea, el s-a pronunţat împotriva ideii de reluare a negocierilor de tip Minsk. „Vrem să avertizăm pe toată lumea: nu va exista niciun Minsk 3. Ceea ce ne trebuie este o pace reală”, a spus liderul ucrainean.
O mare de steguleţe ucrainene în onoarea morţilor ocupă acum un colţ din Piaţa Independenţei din Kiev, cândva inima protestelor proeuropene în masă care l-au răsturnat în 2014 pe preşedintele Ucrainei, susţinut atunci de Moscova. Rusia a răspuns la proteste prin cucerirea peninsulei ucrainene Crimeea şi prin susţinerea unei insurecţii paramilitare în est, care a ucis 14 000 de persoane înainte ca două serii de negocieri, în aşa-numitul format Minsk, să oprească luptele cu Kievul.