Raportul publicat de RUSI (Royal United Services Institute), un think tank britanic, notează că acum, la aproape 3 ani de la invazia pe scară largă lansată de Rusia în Ucraina, politicienii din Vest își exprimă din ce în ce mai mult opinia cu privire la anumite condiții pentru încheierea acesteia. Aici mai intră în discuție și alegerea ca președinte SUA a lui Donald Trump, care a promis să încheie conflictul ruso-ucrainean imediat după preluarea mandatului.
„În același timp, partea rusă subliniază din ce în ce mai mult că nu vede nicio condiție prealabilă nici măcar pentru o încetare a focului și continuă să își mărească dimensiunea forțelor armate și producția de arme. În plus, numărul și îndrăzneala operațiunilor rusești desfășurate chiar împotriva țărilor occidentale este în creștere”, se arată în raportul RUSI.
Toți acești factori indică intensificarea eforturilor Rusiei nu numai de a cuceri militar Ucraina, ci și de a destabiliza și captura Occidentul.
RUSI a observat că liderii din Vest „se încăpățânează” să nu observe acest lucru, imitând într-o oarecare măsură comportamentul colegilor lor ucraineni în ajunul invaziei ruse. Astfel, rușii poartă un război nedeclarat împotriva Occidentului și se bucură de un succes semnificativ în acest război.
Chair dacă Moscova nu a declarat război Occidentului, acest război nu le este deloc străin cetățenilor ruși.
Mass-media din Rusia, liderii de opinie reprezentanții civili și chiar militari ai guvernului rus au declarat în mod repetat că „Rusia poartă un război împotriva NATO în Ucraina”.
Și o face în sens propriu, deoarece, potrivit declarațiilor oficialilor ruși, pe teritoriul Ucrainei li se opun trupe poloneze, române și ale altor state membre NATO. Mai mult, și reprezentanții elitelor ruse sunt convinși că războiul se poartă împotriva Occidentului, și nu împotriva Ucrainei, care este doar un obstacol pe această cale.
Expansionismul rusesc, care stă la baza ideologiei statului rus modern, are un caracter absolut global, al cărui scop este stabilirea unei noi ordini mondiale în care Rusia va putea pretinde hegemonia.
„În celebra carte a lui Alexander Dugin, Foundations of Geopolitics: Viitorul geopolitic al Rusiei - care a fost scrisă la cererea Statului Major rus în 1997 și care este încă utilizată în mod activ în formarea personalului militar rus, a ofițerilor de informații, a diplomaților și a altor funcționari publici - printre alte lucruri extrem de interesante, există o definiție a obiectivului geopolitic al Rusiei: „Lupta Rusiei pentru dominația globală nu s-a încheiat”. Consecvența acestei teze cu faimoasa declarație a lui Vladimir Putin că granițele Rusiei nu se termină nicăieri nu este o coincidență”, potrivit raportului.
„Desigur, obținerea unei astfel de dominații într-o singură iterație nu este posibilă. În acest sens, parteneriatele strategice pe care Rusia le construiește cu alte țări autoritare care încearcă să schimbe status quo-ul existent - și în primul rând cu China, care are baza economică și industrială necesară în acest sens - sunt de o mare importanță”, susține tink tank-ul britanic.
Dar pentru ruși, cel mai mare obstacol în calea acestor schimbări este NATO. Alianța reprezintă în fact Occidentul unit, iar războiul din Ucraina este văzut de Rusia ca o criză strategică menită să distrugă această unitate. „Prin războiul din Ucraina, Rusia încearcă să demonstreze incapacitatea Occidentului de a învinge Rusia, lipsa de voință a SUA de a proteja Europa și, ca urmare, inutilitatea NATO”, notează autorul raportului RUSI, Oleksandr Daniliuk.
Prin strategia sa de a alimenta repetitiv teama de război cu Rusia și demonstrând incapacitatea Occidetului de a se apăra sau de a-i proteja pe alții, Kremlinul Kremlinul reușește, de asemenea, să asigure creșterea constantă a popularității propriilor săi reprezentanți politici din țările NATO și din țările Parteneriatului estic, care susțin diverse forme de „coexistență pașnică” cu Rusia - toate acestea fiind în esență doar eufemisme pentru capitulare.
Rezultatul alegerilor parlamentare din Georgia este dat ca prim exemplu al utilizării „eficiente” a acestui tip de intimidare pentru a prelua puterea.
Partidul pro-rus Visul Georgian, care controlează guvernul, a declarat deschis în campania sa politică că votul pentru partidele pro-occidentale ar însemna o invazie inevitabilă a Georgiei de către Rusia și a folosit fotografii ale orașelor ucrainene distruse.
Dar răspândirea fricii față de Rusia nu a fost deajuns, ci sunt prezentate drept principalii factori ai unei posibile escaladări militare și operațiunile de influență rusești în Europa vizează în mod activ subminarea popularității SUA, NATO și UE.
Rusia își extinde capacitățile de război neconvențional, semnalând interesul crescut al Kremlinului pentru destabilizarea politică în Occident. Unitatea 29155 a GRU, cunoscută pentru orchestrarea loviturilor de stat și a eforturilor de destabilizare în țări precum Muntenegru și Moldova, s-a extins în trei unități și a format Serviciul de activități speciale. Liderul său, generalul Andrei Averyanov, a fost promovat, subliniind și mai mult rolul în creștere al unității. În paralel, Rusia recrutează foști ofițeri NATO și se implică în grupuri extremiste, construind un set de instrumente pentru operațiuni care variază de la revolte și terorism la separatism și lovituri de stat.
„Rusia nu doar influențează peisajul politic al Europei prin mijloace legale și ilegale, ci și construiește rețele care ar fi utile doar în cazul unei invazii militare. Așa cum s-a văzut în Ucraina în 2014 și, probabil, în Georgia în 2025, destabilizarea internă nu este scopul final al Rusiei, ci o precondiție pentru agresiunea militară”, se arată în finalul raportului RUSI.
Războiul nedeclarat al Kremlinului împotriva Occidentului este deja în desfășurare, iar refuzul liderilor occidentali de a recunoaște această realitate crește riscul unei înfrângeri inevitabile.