Deși nevoia de unități sanitare apare în discursul fiecărui politician, toate inițiativele privind reabilitarea spitalului s-au blocat in birocrație.
Inspectorul PRO a aflat că Ministerul Sanatatii își propune să mute în vechiul spital două activități medicale vitale: donarea de sânge și recuperarea pacienților grav bolnavi.
Rămane de văzut când, de vreme ce toate corpurile clădirii au ajuns să arate ca după cutremur.
Mahalaua Dracului, așa cum i se spunea acum 200 de ani, este astăzi o zonă centrală a Capitalei, lângă Guvernul României. Iar fostul Spital Filantropia, unde funcționa în trecut Institutul de Cancerologie, este acum o ruină vizibilă din birourile Executivului.
De sus arată ca o grădină botanică, iar de jos ca o clădire bombardată. A fost folosită intens până în 1990, atunci când tratarea bolnavilor de cancer s-a mutat la Fundeni.
Ministerul Sănătății, care a administrat fostul spital în ultimele trei decenii, este principalul vinovat pentru starea avansată de degradare a construcției. Încadrată în clasa 1 de risc seismic, clădirea a fost dată altora în administrare, acum 3 ani.
Jumătate a revenit Institutului de Recuperare, care este lipit de ruina Filantropia, iar cealaltă jumătate a ajuns la Centrul de Transfuzii, care funcționează vizavi. Numai terenul valorează peste 6 milioane de euro.
Adrian Miulescu, director Institutul de Recuperare: ”Ministerul a preluat-o din patrimoniul public în administrare și, neavând ce să facă cu o astfel de clădire, au hotărât să ne dea nouă de muncă. Au scapăt de ea, fiind într-un stadiu grav de degradare”.
Întreagă clădire are peste 4.000 de metri pătrați și se întinde din bulevardul Ion Mihalache până în Doctor Felix. Din cele 4 corpuri, doar corpul A a fost consolidat, acum 25 de ani. Este vorba despre actualul sediu al Institutului Național de Recuperare care se va extinde și în corpul B, pentru acordarea de tratamente de recuperare neurologică.
Corpurile C și D aparțin acum de Centrul de Transfuzii. Ambele instituții medicale vor să construiască aici două spitale noi pe locul ruinelor. Consolidarea le va da însă bătăi de cap specialiștilor, pentru că jumătate din clădire este din zidărie, iar cealaltă jumătate din beton.
Reparații începute și abandonate
”Acesta probabil a fost un coridor al spitalului și vedeți acolo, în spate, o zonă de depozitare, iar aceasta este pardosela, ceea ce a mai rămas din ea”.
Am mers pe teren cu structuristul Paul Ioan, cel care, în urmă cu două decenii, a consolidat corpul A. Cunoaște în detaliu construcția. În corpul B, de exemplu, s-a încercat o reparație în anii '90, care nu a fost terminată niciodată. Lucrarea nu a făcut altceva decât să strice și mai rău scheletul inițial al imobilului.
Paul Ioan, expert structurist: ”Asta e consolidată, grinda aceasta nu e consolidată! Acum ce fac? O consolidez, n-o consolidez? Uitați armăturile cum pleacă din nimic, din aer! Ce să faci cu asta? Asta e un pericol! Un pericol public, vă dați seama câte situații de genul acesta sunt? Cum să le descoperi pe toate?”.
Așadar, jumătate de clădire ar trebui demolată. Pentru cealaltă jumătate, adică pentru corpurile C și D, care aparțin Centrului de Transfuzii, există o expertiză de consolidare. Nu e suficient, spune Matei Sumbasacu, și el structurist de meserie. Reparația unui spital trebuie făcută într-un fel anume.
Matei Sumbasacu, structurist: ”Trebuie să ne uităm la această clădire, dacă ea va putea fi utilizabilă imediat după cutremur, aș zice eu chiar și în timpul unui cutremur pământul va vibra și gândiți-vă că vor fi aici donatori de sânge. Nu cred că își dorește nimeni că atunci când este într-o asemenea situație să simță vibrațiile unui cutremur și deci acul ăla să se deplaseze”.
Și totuși, Centrul de Transfuzii București ar trebui să se mute urgent din actualul sediu. Aici aparatura este înghesuită, iar medicii din laborator dau unii peste alții în timp ce prelucrează eprubetele cu sânge.
Reabilitarea ar costa 15 milioane de euro
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, spune că partea care revine Centrului de Transfuzii va fi gata în doi ani. Banii necesari, aproximativ 15 milioane de euro, ar putea fi accesați prin Programul Operațional de Sănătate.
Alexandru Rafila: ”Este cel mai mare centru de transfuzii de aici, din zona de sud est a țării și deservim și alte județe. Implementăm noile tehnologii de testare moleculară, care permit ca sângele și hemoderivatele să fie testate la cele mai înalte standarde de siguranță”.
Ministrul nu spune însă nimic despre sumele care ar trebui alocate pentru clădirea părăginită destinată Institutului de Recuperare.
”Reporter: Și cu restul de ruină de lângă, care o să mai rămână, ce faceți?
Alexandu Rafila: O să vedem, pentru că nu cred că... trebuie să discutăm cu Primăria Capitalei sau cu Primăria Sectorului 1, în funcție de proprietarul fiecăreia dintre aceste clădiri.
Reporter: Păi, proprietarul... nu vorbesc acum despre teren, vorbesc despre clădirea în sine... este în patrimoniul Ministerului Sănătății.
Alexandru Rafila: Am o rugăminte, haideți să încheiem aici discuția”.
Informațiile lipsă au venit de la Adrian Miulescu, directorul Institutului de Recuperare. Acesta susține că a lansat caietul de sarcini pentru demararea proiectării și avizării lucrărilor de intervenții, necesare reconstrucției imobilului care le-a fost dat în administrare.
Banii ar putea veni tot de la Guvern, prin Compania Națională de Investiții, iar toată lucrarea ar putea fi gata în 8 ani.