Muzeul Recordurilor Româneşti este împărţit în cinci secţiuni şi cuprinde peste 100 de colecţii diferite, inclusiv o impresionantă colecţie de aparate de fotografiat.
Iulia Ionescu: „Așa arătat aparatele de fotografiat încă înainte de 1845. De atunci lucrurile au evoluat foarte mult și s-au și schimbat foarte mult, dar chiar și în acea perioadă obiectivele erau detașabile și puteau fi schimbate foarte ușor.”
Victor Florian Bota, directorul muzeului: „Practic trebuia să faci o facultate întreagă, să înveți optică, să înveți chimie. Erau foarte greoaie. Erau plasate mai mult în ateliere sau studio-uri de fotografiat. O cameră nu era ușor de transportat. Și tot timpul oameni au început să meargă către miniaturizare și eficientizare astfel că…aparatul de fotografiat sau aparatul de filmat, mașina de scris, toate s-au miniaturizat și au au ajuns toate astăzi să fie incluse într-un singur device căruia noi îi spunem telefon”.
Ne-a atras atenţia şi colecţia de echipamente de spionaj. Japonezii sunt cei care au creat primele dispozitive de genul acesta.
Victor Florian Bota, directorul muzeului: „Spre exemplu, descoperim acest aparat sub formă de disc. Era foarte ușor de folosit. Introducerea lui sub haină, ieșirea obiectivului prin gaica costumului său a paltonului, iar un fir care ajungea prin brațul mâinii declanșa fotografierea în mod secret. Și oare cel mai vechi aparat de genul acesta de aici? Sunt cele de aici! În timpul primului război mondial erau atașate de burta porumbeilor pentru a face poze spion în timpul zborului”.
Sunt aparate foto dezvoltate până în 1950, inclusiv aparate prin care se practica tehnica de ambrotipie, adică imprimarea unei fotografii pe o bucată de sticlă cu ajutorul unei soluţii de argint, dar şi dispozitive stereo prin care erau realizate în acea perioadă imagini 3D.
Victor Florian Bota, directorul muzeului: „Cu ajutorul unui aparat de fotografiat stereo se realizează o fotografie stereo și apoi cu aparatul vizionetă se poate observa imaginea 3D”.
Așa arată, de exemplu, strămoșii celebrului Polaroid, prin care erau realizate primele fotografii la minut. Doar aceste două modele au surprins în imagini mii de bucureșteni.
Victor Florian Bota, directorul muzeului: „Am informația că au stat 100 de ani în parcul Cișmigiu. Așa că bucureștenii își pot descoperii bunicii sau părinții fotografiați în ..imaginile care sunt pe lateral. Exact! Aş fi foarte curios în decursul vieții mele să ajung să descopăr pe cineva care se recunoaște în aceste fotografii. Vă dați seama, ar fi o întâlnire istorică”.
Obiectele expuse aici sunt ale unor colecţionari privaţi. Sunt aduse din Australia, Statele Unite, Argentina, Franta, Germania şi nu numai. Au călătorit cu avionul, cu vaporul, cu maşina..mii sau zeci de mii de km şi iată-le acum, aici, sub acelaşi acoperiş. Sunt gramofoane, fonografe, casetofoane, lămpi, maşini de cusut, dar şi maşini de scris.
Victor Florian Bota, directorul muzeului: „Din punctul meu de vedere este cea mai importantă mașină de scris din această colecție, probabil și din România. De ce spun acest lucru? Pentru că Hensen în 1865 face prima mașină comercială din lume și după cum vedeți arată ca un arici, ca o pernuță cu ace”
Clădirea care găzduieşte, însă, muzeul, este una modernă, la fel şi galeriile în care sunt expuse obiectele de colecţie.
Victor Florian Bota, directorul muzeului: „Cum a fost gândită această structură în așa fel încât să susțină greutatea acestor obiecte pentru că am observat că unele sunt foarte grele. Am avut ideea de a folosi aluminiu și sticlă, elemente foarte simple….și ele ajung să suporte până la două tone. Sunt gândite să aibă o structură puternică dar totuși să fi suple. În așa mod încât să ne se întrepună nimic între tine și obiect, să fie o bucurie și o plăcere să descoperi aceste obiecte minunate. Se șterge praful zilnic? Nu, pentru că sunt alte sisteme care fac acest lucru. Avem un sistem care filtrează aerul și bine înţeles că avem sisteme care împiedică praful să intre în clădire. Temperatura și umiditatea sunt controlate și ne dă foarte puține bătăi de cap”.
Colecții incluse în Cartea Recordurilor
O parte dintre aceste colecţii au fost incluse şi în Guiness World Record. Cea mai mare colecţie de tirbuşoane din lume - peste 30.000, dar şi peste 35.000 de fiare de călcat, produse filatelice şi nu numai, inclusiv telefoane.
Victor Florian Bota, directorul muzeului: „Acesta este un telefon din 1880, un telefon Graham Bell. Interesant este că în același moment nu poți să asculți și să și vorbești. Întâi trebuie să vorbești și apoi trebuie să asculți. Așa funcționau telefoanele la început, dar ele evoluează și ajung ca cele pe care le vedem în dreapta noastră. Sunt deja telefoane care au impuls, au magneto pentru a dezvolta un impuls electric”.
Muzeul Recordurilor Româneşti a fost inaugurat în 2013 şi este deţinut de familia arhitectului Ion Chirescu. El deţine şi majoritatea colecţiilor expuse în muzeu.
Victor Florian Bota, directorul muzeului: „Are un impact extraordinar în afara țării pentru că a fost locul și este în continuare locul unde colecționarii din întreaga lume se întrunesc. Am ținut până în momentul de față evenimente extrem de importante pentru România. Prin urmare, în 2012, în România a avut loc cel mai mare congres al colecționarilor de fiare de călcat. În 2015 cel mai mare congres al colecționarilor de tirbușoane. Anul acesta în luna aprilie, împreună cu statul român și biblioteca națională am organizat un eveniment de marcă în care au fost 67 de țări participante, 650 de expozanți și 200 de oficialități.”
Mulţi spun că acestea sunt unele dintre cele mai impresionante colecţii din lume. Dorinţa celor care au creat acest loc este ca la un moment dat aici să fie expuse toate realizările remarcabile ale românilor. Medalii, invenţii şi nu numai. Toţi cei care doresc să-şi expusă colecţiile aici, sunt invitaţi s-o facă.