Mai mult de jumătate din populația globului are un deficit de viamina D. Până acum se știa că o alimentație săracă în vitamina D și expunerea insuficientă la razele soarelui provoacă această carență. Studiile recente au scos la iveală un alt aspect: vitamina D nu este folosită optim dacă nivelul de magneziu este scăzut.
Degeaba luăm suplimente, riscăm că vit. D să fie stocată în organism în loc să fie folosită eficient. Aportul optim de magneziu este de 420mg/zi pentru bărbați și 320mg/zi pentru femei.
Din păcate alimentația modernă nu acoperă nici jumătate din doza recomandată, prin urmare puțina vitamină D care circulă în sânge vă fi incomplet utilizată fără magneziu. Carența de magneziu este un dezechilibru nutrițional recent și are cauze multiple. Modificarea obiceiurilor alimentare, consumul de produse rafinate, ultra procesate și sărace în micronutrienți sunt cauzele principale.
În dieta zilnică întâlnim tot mai rar produse precum fasole boabe sau linte, nuci sau migdale, tărâțe sau cereale integrale. Până și banana, care este bogată în magneziu, a fost pusă la colț de dragul siluetei.
Stresul cronic și somnul insuficient, de proastă calitate, cresc nevoile de magneziu. Stilul de viață alert și dezechilibrat afectează sistemul nervos și epuizează rapid rezerva de micronutrienți. La asta se adaugă consumul de alcool care perturbă echilibrul acido bazic și favorizează pierderea urinară de magneziu.
Bolile cronice precum diabetul și sindromul X metabolic, hipertensiunea și nivelul crescut de colesterol sunt consumatoare de magneziu. Iar tratamentele medicamentoase cu antibiotice diuretice și antiacide au că efect secundar o eliminare masivă de magneziu.
Merită o să tragem un semnal de alarmă pentru magneziu, un mineral indispensabil funcționării optime a organismului. Este implicat în peste 300 de mecanisme responsabile de metabolism și este esențial pentru activarea vitaminei D.
Fără magneziu sistemul nervos își pierde echilibrul, oasele și dinții își pierd rezistența, și mușchii nu pot funcționa. Contracția musculară este dependentă de magneziu, iar activitatea inimii și presiunea arterială sunt influențate de nivelul lui în sînge.
Corpul uman nu este capabil să sintetizeze magneziu, deci trebuie adus din alimentație. Care sunt cele mai bune surse?
Pe primul loc avem semințe și oleaginoase: semințe de dovleac, migdale, caju, semințe de pin, alune. Urmează apoi leguminoase: fasole boabe, soia, linte, năut și quinoa. Dintre legume merită lăudat spanacul, iar la sectorul fructe: banana e campioană. Cât despre suplimente, alegeți sărurile organice de magneziu, în doze cuprinse între 100 și 250 mg/zi.