Textul semnat de Ion Ghica a fost publicat în publicația Convorbiri Economice și a fost readus în atenția publicului de către Institutul de Studii Sud-Est Europene. În acest fragment, politicianul născut cu mai bine de două secole și care a fost o figură marcantă a procesului de unire dintre Moldova și Țara Românească vorbește despre psihologia poporului român, fiind de părere că memoria scurtă este cea care ne caracterizează.
În plus, el atrage atenția și asupra faptului că românii „s-au obișnuit cu relele și uită lesne pe acei care i-au asuprit”, dând exemplul unui ministru ipotetic care se face vinovat de încîlcare legilor, dar care reușește să-și „curețe” imagine renunțând la poziția din conducerea instituției pe care o conduce.
„Românii au memoria scurtă, s-au obișnuit cu relele și uită lesne pe acei care i-au asuprit. Un ministru ruinează finanțele, îneacă țara în datorii, falsifică instituțiile, violează constituția, calcă legile în picioare, corupe poporul și-l jefuiește, îi este destul să cedeze locul altuia și toate s-au iertat, toate s-au uitat; ceva și mai mult, dacă o striga cât de puțin în contra celui ce i-a urmat, poate trece și de bun patriot”, scria în 1879 Ion Ghica.
Fostul om politic taxează și „rețele” de influență care se formează în jurul politicienilor corupți, notând că indiferent de competențele sau morala lor găsesc „ciocoi care să-i servească” și să-i cosmetizeze imaginea.
„Domnul cel mai hrăpitor, cel mai corupt și mai cinic, cel mai slab și mai prost, găsește totdeauna ciocoi ca să-l servească, lingușitori să-l admire, poeți să-l cânte și publiciști care să-i atribuie calități ce n-a avut, cugetări ce nu i-au trecut prin minte și sentimente care niciodată nu s-au apropiat de inima lui”, a mai scris Ion Ghica.