Dispozitivele de ultimă generație au fost achiziționate din Fondul pentru Mediu, iar primul a fost deja pus în funcțiune, la Brașov.
Cantitatea de particule poluante din aer va fi măsurată cu o precizie de până la 6 zecimale.
În laboratorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Brașov, operatorii așază în robotul
de analiză a calităţii aerului filtrele cu particule poluante, aduse din cele 8 staţii de monitorizare din județ.
Simona Pascu, șef servicu monitorizre APM Brașov: „Acum se scanează filtrul, deci trebuie să-l identifice pentru ca, la întoarcere, acelaşi filtru trebuie să-l recunoască pentru a cântări şi a face diferenţa dintre filtru fără depunere şi filtrul cu depurere de pulberi şi mai departe să obţinem concentraţia de pulberi”.
Robotul cântăreşte cu precizie de 6 zecimale cantitatea de microparticule poluante găsite pe filtre. Specialiştii spun că iarna aerul este mai poluat decât vara, din cauza ceții, umidităţii, dar și a fumului de la centralele termice și sobele cu lemne.
Simona Pascu, șef servicu monitorizre APM Brașov: „În ianuarie au fost zile întregi în care s-a observat fenomenul de ceata persistenta atunci poluanţii nu au posibititatea să se împrăştie. Din cauza dimensiunii mici a particulelor se aspiră, intră în sistemul respirator și generează probleme de sănătate”.
Pe site-ul calitateaer.ro sunt afiste în timp real concentrațiile de microparticule poluante, măsurate la staţiile de monitorizate din întreagă țară. Printr-un sistem de culori, de la verde la maro, oricine poate vedea dacă aerul pe care-l respirăm este bun, acceptabil, moderat, rău sau foarte rău.
Laurențiu Păștinaru, președinte ANPM: „În momentul în care aceste măsurători ne indică situații foarte grave și grave noi, agenţia, trimitem către Garda Naţională de Mediu un raport. În acel moment, garda intervine, vede la ce staţii au fost aceste măsurători și merge la faţa locului să găsească aceşti poluatori”.
Primii 3 roboţi de măsurare calității aerului au ajuns la Bucureşti, Brașov şi Timiș. Aceste judeţe au fost alese pentru că au aglomerări urbane mari şi multe stații de culegere a datelor.
Un astfel de dispozitiv a costat aproape 1,2 milioane de lei iar banii au fost alocaţi de Administraţia Fondului pentru Mediu.