Declaraţia a fost făcută la Varşovia, la Summitul celor Trei Mări, unde s-au reunit liderii politici ai ţărilor din regiunea Europei Centrale şi de Est. România are în derulare proiecte pentru conectarea de șosele şi căi ferate, cu statele din regiune. Dar, pentru asta, e nevoie să modernizăm ce avem acum.
Traversăm o perioadă complicată, iar condiţiile economice se reconfigurează constant a spus Ilie Bolojan în fața liderilor din 13 ţări ale Europei Centrale şi de EST. În comparaţie cu multe dintre ele, România are o infrastructură învechită.
Ilie Bolojan, președintele interimar al României: „Coridoarele de transport nord-sud rămân insuficient dezvoltate. Pentru România rămân prioritare proiectele de infrastructură rutieră și feroviară - Via Carpathia și Rail-2-Sea”.
Dacă în domeniul rutier anul acesta ar putea fi dați în folosință încă 250 de kilometri de autostradă, în privința căilor ferate lucrurile evoluează încet.
Proiectul Rail-2-Sea de care vorbește președintele interimar se referă la o cale ferată care să conecteze patru țări: începe în nordul Poloniei, trece prin Slovacia și Ungaria, iar apoi ajunge la țărmul Mării Negre de la noi.
România are un vizibil decalaj de dezvoltare față de celelalte state, trenurile de la noi circulând cu o viteză medie de 45 de kilometri pe oră. Asta înseamnă nu doar oameni care stau în trenuri cu orele, ci și mărfuri care se mișcă mai greu, așadar costuri mai mari pentru transporturile pe cale ferată.
Polonia are o rețea feroviară modernă
Polonia are de mai bine de cinci ani trenuri care pot atinge viteza maximă de 200 de kilometri pe oră, ca de exemplu cele care leagă portul Gdansk de la Marea Baltică şi capitala Varşovia. România şi Polonia au în dezvoltare un proiect comun pentru dezvoltarea unei căi ferate intre portul polonez şi portul Constanța de la Marea Neagră. E vorba despre o cale ferată de 3.600 km care să aibă nu doar uz civil, ci şi militar. Proiectul a fost iniţiat în 2018 şi ar urma să fie gata până în 2029.
Ionuț Săvoiu, secretar de stat în Ministerul Transportururilor: „Toate aceste proiecte vor fi o bază bună de plecare pentru efortul de reconstrucție a Ucrainei - toată mobilitatea dezvoltată, că e mobilitate militară sau mobilitate civilă, va asigura interconectare cu sistemul feroviar sau rutier din Ucraina.”
Pe segmentul românesc de cale ferată se fac lucrări de reabilitare, electrificare și modernizare, pentru ca și la noi trenurile să poată circula cu până la 160 de kilometri pe oră, așa cum cer standardele europene. Însă pe unele tronsoane din țara noastră, ca de exemplu între Coșlariu și Cluj-Napoca, lucrările de modernizare nici măcar nu au început.