Fenomenul a luat amploare de când am intrat în Shengen pe cale aeriană, iar dreptul de muncă în țara noastră le permite să călătorească liberi în Uniunea Europeană.
Mulți sunt atrași de Polonia, unde salariile sunt mai bune.
În România, din cauza deficitului de muncă, numărul de permise de ședere care se poate elibera pentru cetățenii non-europeni a crescut de la an la an, până la 100 de mii. Însă acum mai lucrează legal aproape 85 de mii de persoane.
Muncitor străin: „Sunt foarte fericit pentru că în Pakistan salariile sunt mici și aici salariile sunt mai bune. Să vizitez aș merge, dar nu permanent. Am rude în Spania, Italia și Franța, dar eu locuiesc în România pentru că îmi place”.
Muncitor străin: „Sunt de două luni aici. Cred că aici este mai bine decât în alte țări. Câștig un salariu satisfăcător”.
Însă mulţi străini pleacă rapid de la noi. De când România a intrat oficial în Schengen, cu frontierele aeriene și maritime, muncitorii aduși cu greu de angajatori români zboară spre alte țări din Uniunea Europeană, în special în cele din Vest și în Polonia.
Și asta pentru că salariile sunt mai mari, orele suplimentare sunt plătite și condițiile de cazare sunt mai bune.
Numai în Polonia, numărul muncitorilor străini a depășit un milion și reprezintă aproape 7% din forţa de muncă totală a ţării. Iar în această țară nu există un contingent pentru lucrătorii din afara Uniunii Europene.
Romulus Badea - Vicepreședinte Patronatul Importatorilor de forță de muncă: „Dacă are permis de ședere în România practic poate să călătorească în spațiul Schengen pe calea aeriană. Dreptul de muncă se dobândește în fiecare țară prin obținerea unui permis de muncă și atunci se aplică procedurile legale, bănuiesc că angajatorul este cel care trebuie să facă demersurile, depinde de la țară la țară”.
Afectați sunt în special angajatorii care rămân fără forța de muncă, dar și cu banii dați pentru aducerea muncitorilor străini în România.
Cristina Chiriac, preşedinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF): „Atâta timp cât libertatea de mișcare este un drept garantat, nu putem să punem clauze nici în contractele individuale de muncă care atenție sunt aceleași contracte individuale ca și pentru un cetățean român. În momentul în care tu constați că muncitorul nu mai vine la muncă, din momentul acela tu trebuie să începi un alt calvar”.
Aceşti muncitori ar putea fi păstraţi dacă ar primi salarii mai bune.
Cristina Chiriac, preşedinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF): „Cadrul legislativ nu prevede nici o oportunitate sau portiță de a te proteja pe tine ca antreprenor în cazul în care angajatul tău vrea să plece într-o lună de zile din momentul în care l-ai adus în România”.
Cei mai mulți muncitori străini vin din Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh și Turcia.