Pe de altă parte, presa din Țările de Jos titrează că, în momentul atacului, în muzeu nu era niciun agent de pază. Or, conform contractului încheiat între Muzeul Național de Istorie a României și cel din Drents, trebuia să existe un centru de control, monitorizat non-stop.
Tot jurnaliștii fac legături între jaf și clanul Remmo din Germania, cunoscut pentru lovituri similare.
La două zile de la furtul pieselor de tezaur, apar date noi în ancheta făcută de autoritățile din Țările de Jos. Poliția olandeză a găsit autoturismul folosite de hoți ca să plece din Assen și a refăcut o parte din traseul acestora.
Mașina, un Volkswagen gri închis, ar fi fost furată miercuri seara din localitatea Alkmaar, aflată la circa 200 de kilometri de muzeu. Suspecții i-au schimbat plăcuțele de înmatriculare cu unele furate aproape în același timp cu mașina, dar din alt oraș, Witmarsum.
Joi, spre dimineață, mașina a fost văzută în Groningen. Autovehiculul a fost surprins apoi de o cameră la ora 3:45, în dimineața jafului, în vecinatatea muzeului. Suspecții au abandonat apoi autoturismul lângă Rolde și l-au incendiat.
Anchetatorii au recuperat din foc, o plăcuță de inmatriculare furată. Potrivit poliției, camerele de supraveghere au filmat cum o altă mașină se oprește lângă Volkswagenul distrus de foc apoi pleacă.
Poliția olandeză a anunțat că a primit până acum peste 100 de ponturi despre oameni și mașini din zilele anterioare jafului care ar putea avea legatură cu acesta. Pe internet circulă un videoclip și două fotografii în care ar apărea unul dintre suspecții care au participat la jaful de sâmbătă.
”Hoții au intrat printr-o metodă neconvențională”
Bărbatul care purta o căciulă și căra în spate un bagaj voluminos ar fi fost filmat cu cinci zile înainte de jaf în muzeu și ar fi avut un comportament ciudat. Deocamdată, oficialii din cele doua țări nu au confirmat informația, dar nici nu au infirmat că respectivul ar fi unul dintre cei implicați.
Cosmin Stan: „Aceasta este o vedere din spatele muzeului și aici se află și acea ieșire de urgență care a fost aruncată în aer de hoți. Acolo puteți vedea acel intrând care duce direct în galeria subterană. Acolo este locul pe unde au pătruns indivizii care au furat cele patru obiecte din tezaurul dacic. Muzeul este delimitat prin acest canal cu apă și acest gard care nu este foarte dificil de escaladat. E posibil ca hoții să fi pătruns în incinta muzeului pe aici, pentru că de la gard până la acel intrând sunt doar 20 de metri”.
Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie: ”Hoții au intrat print-o metodă neconvențională. S-au dus direct la cele două vitrine, au folosit mijloace extrem de contondente, un baros pentru a sparge vitrina. Se pare că geamul securizant a rezistat, în schimb s-a deformat vitrina. Pare scenariul pentru un furt la comandă”.
De altfel, acum se verifică și dacă cei de la muzeu au luat sau nu toate măsurile de securitate necesare pentru protejarea expoziției.
Potrivit contractului încheiat între muzeul nostru de istorie și cel din Drents, olandezii erau obligați să constituie un centru de control și să monitorizeze tezaurul printr-un sistem video care să funcționeze 24 de ore pe zi, șapte zile pe săptămână, cu personal de pază disponibil pentru comunicații în caz de urgență.
Jaful Tezaurului Saxon, de 100 de milioane de euro
În realitate, presa olandeză susține că în clădire nu ar fi fost prezent nici un agent de pază.
Paul Klarenbeek, purtătorul de cuvânt al Muzeului Drents: „Nu vă pot da mai multe detalii despre măsurile de securitate, pentru că asta face parte din ancheta poliției, dar, după cum am spus și înainte, ne-am conformat tuturor măsurilor de securitate impuse de muzeu și de asigurare”.
În presa olandeză se vorbește și despre posibila implicare în jaf a celebrului clan Remmo din Berlin. În trecut, membrii săi ar fi fost legați de furturi sonore- cel mai cunoscut fiind al Tezaurului Saxon, în valoare de peste 100 de milioane de euro, din muzeul denumit ”Seiful Verde”, din Dresda.
Atunci, hoții au acționat în același mod, prin incendierea unui panou electric și au fugit de la locul faptei cu o mașină căreia i-au dat foc.
La Assen, la fel ca în România, oamenii sunt șocați de cele întâmplate. Un român care locuiește în zonă, este pasionat de istorie și chiar are un tatuaj cu Decebal, este contrariat de lipsa măsurilor de securitate din jurul tezaurului. El a devenit viral în mediul online după ce a acordat un interviu unei televiziuni olandeze.
Polițiștii de la noi sunt în legătură permanentă cu cei olandezi, dar și din alte state. „Nu eliminăm nicio ipoteză de anchetă”, au declarat și reprezentanții Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.