Măsura aduce rata dobânzii de referință a BCE, care este utilizată pentru a determina accesibilitatea creditelor pentru consumatorii și întreprinderile din zona euro, la 2,25%, cel mai scăzut nivel din noiembrie 2022, în timp ce încearcă să susțină împrumuturile din economie și să stimuleze creșterea, notează Politico.
„Economia zonei euro și-a consolidat o anumită rezistență la șocurile globale, însă perspectivele de creștere s-au deteriorat din cauza creșterii tensiunilor comerciale”, a afirmat banca într-o declarație.
BCE, gata să intervină dacă începe un război commercial SUA-UE
Banca Centrală Europeană este „pregătită să intervină”, în cazul în care va exista un risc la adresa stabilității financiare a zonei euro, a declarat recent șefa BCE, Christine Lagarde, după o perioadă agitată pe piețele financiare în contextul războiului comercial declanșat de Donald Trump, transmite AFP.
Instituția a dat asigurări că „urmărește îndeaproape situația și este întotdeauna pregătită să intervină” și să utilizeze „instrumentele de care dispune”, a declarat Christine Lagarde.
Tensiunile comerciale suplimentare ar putea antrena turbulențe puternice pe piețele de obligațiuni, acțiuni și piețele valutare, cu riscul destabilizării sistemului financiar din zona euro.
„Deocamdată nu vedem niciun semn de probleme de lichiditate pe piață”, a ținut să precizeze Claudia Buch, președintele organismului de supervizare bancară din cadrul BCE, într-un interviu acordat vineri Bloomberg.
Un război comercial ar frâna exporturile și creșterea economică, ceea ce ar obliga BCE să își ajusteze politica monetară pentru a spijini economia. Volatilitatea de pe piață ar diminua și eficiența deciziilor de politică monetară ale BCE, dacă de exemplu dobânzile reduse nu s-ar repercuta corect asupra împrumuturilor acordate companiilor sau gospodăriilor.
BCE, „ancora de siguranță” a economiei europene
În primii 20 de ani de la înființare, BCE a trebuit să recurgă la un întreg arsenal de măsuri pentru a calma mai multe crize.
Între 2010 și 2012, mai multe țări din zona euro (Grecia, Portugalia, Spania, Italia) s-au confruntat cu costuri foarte mari la împrumuturi, ceea ce amenința stabilitatea zonei euro. În 2012, președintele de atunci al BCE, italianul Mario Draghi, a pronunțat celebra expresie ''Whatever it takes'' (Orice va fi nevoie - n. r.) pentru a salva euro prin achiziții potențial nelimitate de datorii, la care până la urmă nu a recurs.
După izbucnirea pandemiei de Covid-19, instituția cu sediul la Frankfurt a lansat un program de urgență denumit PEPP, acronimul de la Pandemic Emergency Purchase Programme, constând în achiziții de datorii în valoare de 1.850 de miliarde de euro, pentru a susține statele și companiile.
Ulterior, în contextul creșterii rapide a dobânzilor și tensiunilor cu privire la datorii, dar și al unei inflații record, legat de invazia rusească din Ucraina, BCE a creat un nou instrument pentru a interveni dacă diferențele de dobândă între țările membre ale zonei euro ar deveni prea mari.