Vor fi „discuţii informale legate de data la care ar urma să aibă loc intrarea României şi Bulgariei în Schengen terestru, conform unui comunicat al Ministerului de interne din 13 noiembrie 2024”
Încă din 17 octombrie 2024, premierul Marcel Ciolacu declara că are mai multe informaţii cum că România va intra complet în Schengen "cu certitudine" până la finalul anului. "Am rezolvat Schengen-ul, după un eşec a fostului prim-ministru, maritim şi terestru, şi până la sfârşitul anului o să închidem şi terestru", a declarat Marcel Ciolacu, citat de Agerpres.
La 18 octombrie 2024, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a spus că perspectivele aderării la Schengen sunt bune pentru că au fost îndeplinite toate procedurile tehnice. "În momentul de faţă, este vorba de o decizie politică. Pentru această decizie politică, eu ieri am vorbit cu comisarul Hahn, reuşind să detaliem tot ceea ce s-a petrecut până acum şi ce urmează să se întâmple, astfel încât să se ia decizia finală", a declarat Nicolae Ciucă. "Ca tare, există perspective foarte bune pentru ca această decizie să fie anunţată într-un Consiliu JAI. Consiliul este în decembrie", a adăugat el.
La 11 noiembrie, eurodeputatul PSD şi vicepreşedinte al Parlamentului European, Victor Negrescu, a spus că România este în linie dreaptă spre aderarea la spaţiul Schengen şi există speranţe pentru adoptarea unei decizii în acest sens până la sfârşitul anului. Întrebat dacă România va insista ca aderarea sa la spaţiul Schengen să fie pe agenda Consiliului JAI din 12-13 decembrie 2024, Negrescu a răspuns că "România va face ce este în interesul ei".
La 13 noiembrie 2024, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, şi noua ambasadoare a Republicii Austria în România, Ulla Krauss-Nussbaumer, s-au întâlnit la sediul Ministerului Afacerilor Interne (MAI) pentru a discuta priorităţile comune în domeniul afacerilor interne şi avansarea procesului de aderare la Spaţiul Schengen. "Schimbul de opinii a oferit posibilitatea de a trece în revistă şi pe perspectivele continuării dialogului tehnic şi politic bilateral pentru atingerea acestui obiectiv până la finalul anului în curs. În acest context, a fost evidenţiat că următoarea reuniune importantă pentru acest dosar va avea loc între miniştrii de interne, în perioada 21-22 noiembrie, la Budapesta, cu participarea României, Bulgariei, Austriei şi preşedinţiei ungare a Consiliului UE", informează un comunicat al MAI.
În data de 18 noiembrie 2024, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere de lucru, la Viena, cu ministrul federal de Interne al Republicii Austria, Gerhard Karner, despre întâlnirea de la Budapesta, din 22 noiembrie. Discuţiile au relevat contribuţia României şi Austriei în asigurarea securităţii frontierelor externe ale UE, în combaterea migraţiei ilegale şi a criminalităţii transfrontaliere, inclusiv pe componentă de dimensiune externă, pentru o abordare preventivă.
Premierul Marcel Ciolacu a avut, de asemenea, la 19 noiembrie, o convorbire telefonică cu Karl Nehammer, cancelarul austriac, despre eforturile comune privind consolidarea securităţii frontierei, subliniind că integrarea României în Schengen aerian şi maritim "ne dă speranţe pentru integrarea deplină până la sfârşitul anului".
În 20 noiembrie, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a avut o discuţie, în sistem de videoconferinţă, cu omologul său ungar, Sandor Pinter, pe tema aderării ţării noastre la spaţiul Schengen cu frontierele terestre, oficialul român susţinând că s-au creat premise "bune" pentru reuniunea care va avea loc la Budapesta, pe 22 noiembrie, la care va participa şi comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson. „Am avut, astăzi, o discuţie foarte bună în sistem de videoconferinţă cu ministrul de interne al Ungariei, domnul Sandor Pinter, împreună cu care am discutat din nou despre dosarul Schengen. Convorbirea s-a desfăşurat în perspectiva apropiatei reuniuni de la Budapesta la care voi participa alături de colegii miniştri de interne din Ungaria, Austria şi Bulgaria", a afirmat Predoiu, conform unui comunicat al MAI.
"Cu această discuţie de astăzi am încheiat un set de trei întâlniri succesive cu ministrul austriac, Gerhard Karner, ministrul bulgar, Atanas Ilkov, şi ministrul ungar, Sandor Pinter, în care am avut ca obiectiv armonizarea poziţiilor, astfel încât întâlnirea de la Budapesta să rezulte într-un nou pas înainte pentru aderarea României la Schengen cu frontierele terestre. Toate aceste trei convorbiri s-au desfăşurat foarte bine şi ne-am atins obiectivul, respectiv crearea unor premise bune pentru discuţia de la Budapesta. Voi continua să lucrez alături de colegii mei cu maximă intensitate pentru aderarea României la Schengen aşa cum am făcut-o încă de la preluarea mandatului, astfel încât reuniunea de la Budapesta să fie un succes şi să reprezinte un pas înainte în perspectiva Consiliului JAI din 12 decembrie, de la Bruxelles", a mai transmis Cătălin Predoiu la 20 noiembrie 2024.
Primul pas în Schengen
România a devenit stat membru Schengen cu drepturi depline la frontierele maritime şi aeriene în data de 31 martie 2024. Astfel, controalele la frontierele aeriene (aeroporturi) şi maritime (porturi la Marea Neagră) s-au eliminat, iar persoanele se pot deplasa către sau dinspre alte state membre UE/SEE/CH (cu excepţia Cipru şi Irlanda), fără a fi supuse controalelor de frontieră, potrivit https://schengen.mai.gov.ro/.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE din 30 decembrie 2023 a decis eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România, după ce Austria, ultima ţară din UE-27 care se opunea acestei măsuri, şi-a ridicat veto-ul, conform https://www.consilium.europa.eu/.
Aderarea parţială a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen aerian şi maritim s-a făcut în baza Deciziei (UE) 2024/210 a Consiliului din 30 decembrie 2023 privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria şi în România. În decizie se arată că în Consiliul UE se depun eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor şi la frontierele terestre interne în cele două ţări, conform https://eur-lex.europa.eu/.
Aderarea unei ţări la spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne dintre statele membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală, informează site-ul Poliţiei de frontieră, https://www.politiadefrontiera.ro/.
Statele membre Schengen sunt: Austria, Bulgaria, Belgia, Cehia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, România, precum şi Elveţia, Islanda, Norvegia şi Liechtenstein, mai scrie https://schengen.mai.gov.ro/.
Spaţiul Schengen este un spaţiu de liberă circulaţie şi permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între ţările membre, fără a trece prin controale la frontieră. Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la anumite frontiere interne, doar în circumstanţe excepţionale care periclitează funcţionarea generală a spaţiului Schengen. Codul frontierelor Schengen prevede, de asemenea, că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei ameninţări grave la adresa ordinii publice sau a securităţii interne. În prezent, Codul frontierelor Schengen este supus unui proces de modificare şi actualizare la nivelul UE, notează https://www.consilium.europa.eu/