Născut în 1910, într-o perioadă de transformări sociale și politice intense, Arsenie Boca a reușit să captiveze inimile și mințile a mii de credincioși prin harul său duhovnicesc, învățăturile sale pline de înțelepciune și puterea sa de a alina sufletele chinuite.
Arsenie Boca a fost înconjurat de o aură de mister și misticism, alimentată de numeroasele relatări despre minunile pe care le-ar fi săvârșit. Aceste povești, transmise din generație în generație, au țesut o legendă în jurul figurii sale, transformându-l într-un simbol al puterii credinței și al intervenției divine în viața oamenilor.
Se spune că Arsenie Boca avea darul profeției, anticipând evenimente viitoare cu o precizie uluitoare. Oamenii veneau la el cu sufletele împovărate, iar el, cu o privire pătrunzătoare, le dezvăluia detalii din trecutul lor sau le oferea îndrumări pentru viitor, avertizându-i asupra pericolelor sau indicându-le calea spre mântuire. Se vorbește despre cazuri în care a prezis cu exactitate data morții cuiva sau a anticipat evenimente politice majore, precum instaurarea regimului comunist.
Darul vindecării era o altă caracteristică atribuită lui Arsenie Boca. Mulțimi de bolnavi, disperați după alinare, se adunau în jurul său, iar el, prin rugăciune și prin atingerea mâinilor sale, îi vindeca de boli incurabile. Se spune că orbii își recăpătau vederea, paralizații se ridicau din paturi, iar cei atinși de boli grave se vindecau miraculos. Aceste vindecări inexplicabile au contribuit la consolidarea imaginii sale de sfânt făcător de minuni.
Numeroase mărturii vorbesc despre puterea vindecătoare a Părintelui Arsenie Boca, relatări cuprinse în diverse cărți scrise de călugări care mărturisesc cu smerenie despre harul său. O lucrare deosebit de elocventă în acest sens este „Alte mărturii despre Părintele Arsenie Boca”, care prezintă o serie de minuni atribuite acestuia. Printre acestea se numără vindecarea unui orb care și-a recăpătat vederea după o întâlnire cu duhovnicul. Se spune că, după ce l-a spovedit și împărtășit, Părintele i-a spus omului să iasă din biserică. Deși cei prezenți s-au oferit să îl ajute, orbul i-a refuzat, exclamând uimit "mai, fraților, eu văd!", dovedind astfel vindecarea sa miraculoasă.
O altă mărturie impresionantă vorbește despre un om paralizat, adus cu căruța la biserica unde slujea Părintele Arsenie Boca. Se spune că, la îndemnul Părintelui de a coborî, omul a reușit să se ridice și să meargă, eliberat de paralizie.
Pe lângă vindecări, se povestește că Părintele Arsenie Boca avea și puterea de a alunga seceta. Într-un sat din Sâmbăta de Sus, unde seceta pusese stăpânire, rugăciunile sale au adus ploaia binecuvântată, iar recolta din acel an a fost una fără precedent.
Chiar și în timpul detenției, Părintele Arsenie Boca a fost înconjurat de o aură de mister. Gardienii găseau zilnic celula sa descuiată, fapt care i-a determinat să afirme că ei ar trebui să fie păziți de Arsenie Boca, nu invers. Când a fost închis alături de deținuți de drept comun, se spune că aceștia s-au căit de faptele lor, influențați de personalitatea sa puternică.
Părintele Viorel Trifa a fost martor la o vindecare miraculoasă realizată de Părintele Arsenie Boca. O femeie diagnosticată cu o tumoră malignă la gât a fost vindecată după ce Părintele i-a atins capul și a îndrumat-o să facă Maslu cu șapte preoți. A doua zi, tumora dispăruse, spre uimirea medicilor, conform site-ului Pelerinajesfantulmunteathos.ro.
Părintele Trifa susține că prezența spirituală a lui Arsenie Boca este resimțită cel mai puternic la mormântul său, loc de pelerinaj pentru mii de credincioși. Mărturiile despre minuni continuă: copii salvați de la boli și accidente, suflete liniștite și căi îndrumate spre credință. Cei care l-au cunoscut pe Părintele Arsenie Boca afirmau că acesta cunoștea voia lui Dumnezeu, prezicând destine și căsătorii.
Se spune că Părintele Arsenie Boca ar fi lăsat un mesaj testamentar deosebit: "Eu acum nu vă pot ajuta, dar dacă am să plec de aici să ştiţi că v-ajut, numai să veniţi la mine! Pentru cel ce varsă o lacrimă la mormântul meu, eu mă voi ruga la Dumnezeu!". Aceste cuvinte, alături de numeroasele mărturii despre minunile sale, au transformat mormântul său într-un loc de pelerinaj pentru credincioșii care caută alinare și speranță.
Părintele Arsenie Boca (1910-1989) este o figură emblematică a ortodoxiei românești, recunoscut pentru activitatea sa ca ieromonah, teolog și pictor de biserici. A fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu și, ulterior, la Mănăstirea Prislop. Regimul comunist l-a perceput ca pe un opozant, supunându-l unor anchete și arestări brutale. A fost închis în diverse penitenciare, inclusiv la Canal, Jilava, Timișoara și Oradea.
După eliberare i s-a interzis să își reia activitatea preoțească, fiind permanent sub supravegherea Securității. Arsenie Boca a murit pe 28 noiembrie 1989, la vârsta de 79 de ani. Cauza oficială a morții a fost insuficiență cardio-respiratorie. Cu toate acestea, există controverse și speculații cu privire la decesul său, unii susținând că ar fi fost otrăvit sau iradiat de Securitate.
Aceste teorii nu au fost niciodată confirmate oficial. Ba mai mult, măicuțele care l-au îngrijit pe Părinte au declarat că el și-ar fi prezis sfârșitul cu un an înainte ca acesta să se întâmple.
Părintele Arsenie Boca a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, Hunedoara, pe 4 decembrie 1989, conform Dexologia.ro.