Alegeri parlamentare 2024. Tot ce trebuie să știi despre alegerile din 1 Decembrie

Potrivit calendarului alegerilor din 2024, publicat în Monitorul Oficial, în perioada 24 noiembrie - 8 decembrie, se organizează scrutine în fiecare weekend.

Anul 2024 este marcat de patru runde de alegeri în România: alegeri europarlamentare și alegeri locale (9 iunie), prezidențiale (24 noiembrie primul tur, 8 decembrie, turul doi) și parlamentare (pe 1 decembrie). Fiecare scrutin are reguli specifice privind arondarea la secțiile de votare și locul unde se poate exercita dreptul de vot.

Românii au trecut deja prin locale, europarlamentare și turul întâi de la prezidențiale. Următoarele alegeri, cele parlamentare, au loc pe 1 Decembrie, chiar de Ziua Națională a României.

Alegerile din 2024 se încheie cu turul al doilea pentru alegerile prezidențiale, programat să aibă loc pe 8 decembrie.

Pentru a participa activ la alegeri, cetățenii trebuie să fie bine informați și să știe exact cum și unde pot vota. În secțiile de vot, alegătorii vor trebui să aibă asupra lor un act de identitate valid și să respecte toate procedurile specifice stabilite de autoritățile electorale. Fie că sunt în țară sau în străinătate, românii vor putea accesa informațiile necesare pentru a asigura un proces de vot corect și transparent.

Înainte de a ajunge la secția de votare, este esențial să cunoști calendarul alegerilor, dar și să fii la curent cu toți pașii procedurali pentru a te asigura că exerciți dreptul tău la vot într-un mod corect.

Pentru alegătorii din țară:

Alegătorii din țară pot vota în localitatea de domiciliu sau de reședință.

- în localitatea de domiciliu (adresa din cartea de identitate/buletin) se votează pe liste permanente

- în localitatea de reședință (unde au viza de flotant)

• pe listele permanente. Pentru a vota la alegerile parlamentare, cetățenii cu viză de flotant trebuiau să depună o cerere la primărie pentru înscrierea în Registrul Electoral, până în data de 17 septembrie, adică cu 45 de zile înainte de ziua alegerilor. Înregistrarea este valabilă doar pentru un scrutin. Dacă voiau să voteze la toate trei rundele de alegeri din această toamnă, trebuiau să facă trei cereri.

• pe listele suplimentare. Pe listele suplimentare pot vota toți alegătorii care se află în alt oraș decât cel de domiciliu. Aici se încadrează și cei cu viză de flotant care nu au depus cererea de înscriere în Registrul Electoral cu adresa de reședință.

Pentru alegătorii din străinătate:

Pentru alegătorii care au reședința și domiciliul stabilite în străinătate există trei opțiuni de vot:

- cu înregistrare (opțional): Alegătorii se pot înscrie și în Registrul Electoral ca alegător în străinătate, între 1 aprilie și până cel târziu cu 15 zile de la începerea perioadei electorale (16 septembrie). Avantajul este că se pot organiza secții de votare la solicitarea a cel puțin 100 de alegători care se înscriu în Registrul Electoral (pe o anumită rază teritorială). 

Autoritatea Electorală Permanentă a lansat platforma web www.votstrainatate.ro, unde alegătorii se pot înscrie pentru votul în secție. Cei care se înregistrează sunt înscriși în listele permanente pentru străinătate și sunt arondați unei secții de votare. Pot vota însă și pe liste suplimentare, dacă nu ajung la secția unde sunt arondați, conform expertforum.ro.

- fără înregistrare: Dacă nu se înregistrează poate vota în orice secție, pe listele suplimentare, dacă fac dovada că au domiciliul sau reședința în străinătate. De exemplu, dacă un alegător are domiciliul sau reședința în Franța și documente care să dovedească acest lucru, poate vota într-o secție din Germania sau Portugalia.

- prin corespondență: Alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate se pot înscrie pe pagina www.votstrainatate.ro, între 1 aprilie a anului în care au loc alegerile şi până la 45 de zile înainte de data votării (17 octombrie). Alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă.

Persoanele care au domiciliul stabilit în străinătate și reședința în țară pot alege dacă votează în țară sau străinătate, dar pot vota o singură dată.

La alegerile parlamentare, cetățenii români votează pentru partide politice, alianțe electorale sau candidați independenți care să-i reprezinte în Senat sau Camera Deputaților. Votul se desfășoară pe baza unui sistem de reprezentare proporțională pe liste închise. Fiecare partid prezintă o listă de candidați pentru fiecare circumscripție electorală, iar numărul de mandate câștigate de fiecare partid este proporțional cu numărul de voturi obținute la nivelul fiecărei circumscripții, scrie Expertforum.ro.

În cazul Camerei Deputaților, există 42 de circumscripții electorale corespunzătoare celor 41 de județe ale României și municipiului București, plus o circumscripție specială pentru diaspora.

Pentru Senat, există 43 de circumscripții: 41 pentru județe, una pentru București și una pentru diaspora. Numărul de mandate atribuite fiecărei circumscripții variază în funcție de numărul de locuitori, iar repartizarea acestora se face conform unui algoritm electoral bazat pe metoda D'Hondt, o metodă de reprezentare proporțională utilizată pentru a transforma voturile în mandate.

Deși ambele camere fac parte din Parlamentul României și au rolul de a elabora și aproba legi, există câteva deosebiri majore între Senat și Camera Deputaților. În ceea ce privește diferențele dintre cele două camere ale Parlamentului, acestea încep încă de la componența lor, care este diferită existând mai mulți deputați decât senatori. Este important de menționat că ambele camere au un cuvânt important de spus în procesul legislativ. O lege trebuie să fie aprobată de ambele camere înainte de a ajunge pe biroul președintelui pentru promulgare. Dar nu toate legile parcurg același traseu prin Parlament. În anumite situații, o cameră este sesizată prima, în funcție de tipul legii.

După Revoluția din 1989, România a utilizat două principale sisteme de vot pentru alegerile parlamentare:

· Scrutin de listă și repartizare proporțională

· Sistem mixt cu vot uninominal (2008 și 2012)

La alegerile din 20 mai 1990, membrii Parlamentului bicameral (Camera Deputaților și Senatul) au fost aleși prin scrutin de listă și repartizare proporțională, fără un prag electoral. Candidații independenți trebuiau să fie susținuți de cel puțin 251 de cetățeni.

În alegerile din 27 septembrie 1992, s-a introdus un prag electoral de 3% din voturile naționale pentru a obține reprezentare parlamentară. Pentru coaliții, pragul creștea cu 1% pentru fiecare membru suplimentar, până la maximum 8%. Norma de reprezentare a fost stabilită la un deputat la 70.000 de locuitori și un senator la 160.000 de locuitori.

Alegerile din 1996 și 2000 au continuat cu același sistem de vot, ajustând pragul electoral la 5% pentru partide și între 8-10% pentru coaliții.

Pentru prima dată în 2008 și din nou în 2012, România a adoptat un sistem mixt: vot uninominal pentru alegerea individuală a candidaților și repartizare proporțională a mandatelor. Acest sistem a permis menținerea proporționalității reprezentării partidelor în Parlament.

Alegerile din 2016 și 2020 au revenit la scrutinul de listă și reprezentarea proporțională, ajustând norma de reprezentare la un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori. Pragul electoral a rămas la 5%, cu posibilitatea de a fi calculat prin două metode diferite, conform Legii nr. 208/2015.

Alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 se desfășoară prin scrutin de listă și repartizare proporțională, conform Legii nr. 208/2015. Norma de reprezentare este de 1 senator la 168.000 de locuitori și 1 deputat la 73.000 de locuitori.