Întreruperea a survenit după ce acordul de tranzit al gazelor prin Ucraina a expirat la începutul anului, iar Kievul a refuzat să prelungească înțelegerea cu Moscova.
Recean a declarat că Moldova și-a asigurat necesarul energetic prin producție internă și importuri, însă regiunea Transnistria, dependentă de gazul rusesc, a fost grav afectată: locuitorii au rămas fără apă caldă și încălzire centralizată, iar activitatea industrială s-a oprit, cu excepția producătorilor de alimente.
„Prin sacrificarea viitorului unui protectorat susținut de trei decenii, Rusia arată adevăratul deznodământ pentru toți aliații săi – trădare și izolare”, a subliniat Recean. Premierul a calificat situația drept o criză de securitate care vizează destabilizarea Moldovei și folosirea teritoriului său împotriva Ucrainei.
Rusia a negat folosirea gazului ca instrument de presiune asupra Chișinăului și a acuzat Ucraina pentru refuzul de a reînnoi acordul de tranzit. În plus, Gazprom a susținut că a oprit livrările din cauza unei datorii de 709 milioane de dolari, sumă contestată de Moldova, care afirmă că datoria reală este de 8,6 milioane de dolari.
Transnistria, regiune locuită preponderent de vorbitori de limbă rusă, s-a separat de Moldova în anii '90 și a primit gaze prin Ucraina. În mod tradițional, Moldova își asigura cea mai mare parte a energiei electrice din Transnistria, dar Chișinăul a găsit soluții alternative prin importuri din România și surse interne.
Guvernul de la Chișinău a anunțat că este pregătit să ofere sprijin umanitar regiunii separatiste: „Soluțiile alternative, precum sistemele de biomasă, generatoarele, ajutoarele umanitare și materialele medicale esențiale sunt pregătite pentru livrare dacă administrația de la Tiraspol acceptă sprijinul”, a declarat executivul.
Liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a anunțat că regiunea dispune de rezerve de gaz suficiente pentru 10 zile în nord și pentru o perioadă dublă în sud.
Republica Moldova, aflată la granița dintre Est și Vest, rămâne un punct sensibil în contextul războiului din Ucraina și al tensiunilor regionale. Președintele pro-european Maia Sandu a câștigat un nou mandat anul trecut și a promis accelerarea reformelor și consolidarea democrației, în condițiile în care alegerile parlamentare sunt programate pentru vara acestui an.