Emisiile au fost reduse cu 59% față de nivelurile din 1990 datorită surselor regenerabile mai mari, iar UE a obținut cel mai curat mix de energie electrică de până acum. Prețurile negative la energia electrică au doborât un alt record, apărând de 1.480 de ori pe parcursul anului. În mod pozitiv, prețul mediu al energiei electrice pentru ziua următoare a scăzut cu 16% față de 2023, cu unele excepții notabile în ultimul trimestru al anului. Într-o notă mai puțin pozitivă, cererea de energie nu a crescut de la criza economică generată de pandemia de covid, în principal din cauza consumului industrial scăzut. Privind în perspectivă, stimulentele pentru electrificarea industriei vor fi cruciale pentru a realiza o economie competitivă decarbonizată, arată o analiză publicată de Eurelectric, asociația care reprezintă interesele industriei electrice europene. Prețul energiei electrice ar urma să se afle în centrul noului plan al Comisiei Europene „Clean Industrial Deal” (Acordul Industrial Curat) care urmează să fie anunțat în primul semestru al acestui an. Pentru a reuși, acordul trebuie să ofere accelerarea investițiilor ecologice, scăderea costurilor cu energia și stimularea inovației în toate industriile, susțin specialiștii.
UE închide anul cu prețuri mai mici la energie electrică în medie. În 2024, prețurile de pe piața angro pentru ziua următoare au scăzut la 82 de euro pe megawatt oră (euro/MWh), comparativ cu 97 euro/MWh în 2023. Această medie a fost și mai mică – 76 EUR/MWh – până în ultimul trimestru al anului, când o creștere a prețurilor la gaz, cererea ridicată de iarnă, zilele fără soare solare și lipsite de vânt au crescut prețurile, provocând mai multe creșteri în Germania, Ungaria, România și Suedia. În paralel, prețurile negative au doborât un nou record în acest an, deoarece au fost înregistrate 17% din timp în cel puțin o zonă de licitație. Precizăm că prețurile negative apar în momentele din zi când producția este foarte mare și consumul foarte mic și acest lucru marchează un dezechilibru în rețea. Aceasta înseamnă că cel care vinde energia îl plătește pe cel care cumpără (nu consumatorul final), când există producție mare și cerere scăzută. Unii producători preferă prețurile negative pentru anumite cantități livrate în sistem decât să închidă unitățile de producere.
„Datele Eurelectric demonstrează încă o dată că investiția într-o generație mai mare de surse regenerabile este calea potrivită pentru o economie mai competitivă și mai decarbonizată, dar trebuie completată de o capacitate mai fermă și flexibilă de a echilibra variabilitatea acestora, de a limita dependența de combustibilii fosili costisitori și de a limita creșterile de preț”.
Cillian O’Donoghue, director de politici la Eurelectric
Emisiile din sectorul energetic au scăzut
2024 a marcat cele mai scăzute emisii din sectorul energetic al UE, cu o scădere de 13% față de 2023. Energiile regenerabile au contribuit cu 48% din mixul de producție de energie al UE, urmate de nucleară cu 24% și combustibilii fosili cu 28% – cea mai mică pondere de până acum. În timp ce nuclearul a rămas singura tehnologie lider în producerea de energie, eolianul și-a păstrat avantajul față de gazele naturale din ultimul an. De asemenea, energia electrică din hidro și solar a crescut remarcabil cu peste 40 TWh. Aceasta corespunde cu jumătate din cererea anuală de energie electrică din Belgia și cu întreaga cerere anuală din Danemarca.
Cererea de energie, creștere modestă
Cererea de energie a crescut cu mai puțin de 2% în acest an față de 2023, dar rămâne mai mică decât nivelurile de dinainte de criză. O parte din această reducere provine din eficiența energetică mai mare și economiile de energie, dar cu toate acestea, mai mult de 50% din această scădere este cauzată de încetinirea industriei. Creșterea de anul trecut vine după ce în perioada 2021-2023 cererea generală de energie a scăzut în Europa cu 7,5% pe fondul încetinirii ritmului industrial.
De exemplu, în Germania, consumul de energie al industriei a scăzut cu 13% în 2023, comparativ cu 2021 și este de așteptat să fi scăzut și mai mult în 2024, deoarece producția industrială a scăzut cu 4% comparativ cu 2023.
Factura scumpă la energie este unul dintre factorii care împiedică competitivitatea industrială. Costurile ridicate ale energiei riscă să pună presiune economică semnificativă asupra consumatorilor, reducându-le resursele financiare pentru a investi în tehnologii electrice pentru decarbonizarea și stimularea inovației pentru ca UE să păstreze un avantaj competitiv, atrăgea atenția în septembrie anul trecut raportul Draghi.
Stimularea electrificării, o necesitate
Stimularea electrificării industriale trebuie să fie o prioritate pentru noua Comisie Europeană, iar planul „Clean Industrial Deal” (Acordul Industrial Curat) al UE este oportunitatea ideală de a oferi noi stimulente pentru electrificare. Printre propunerile avansate de Eurelectric se numără înființarea unei bănci care să sprijine proiectele de electrificare, revizuirea politicii UE de impozitare a energiei și punerea la punct a unor mecanisme de reducere a riscurilor pentru contractele de achiziție de energie pe termen lung. Astăzi doar o treime din cererea finală de energie a sectorului industrial este electrificată.
Importurile de energie ale României au explodat
Pe fondul scăderii producției, importurile de energie ale României au crescut cu 90% în primele nouă luni ale anului 2024 comparativ cu perioada similară a anului precedent. „Analizând evoluția componentelor balanței energetice, în perioada ianuarie – septembrie 2024 comparativ cu aceeași perioadă din anul 2023, se observă o creștere cu un procent de 3% a consumului intern net și o scădere cu 7% a producției nete de energie. Schimburile fizice transfrontaliere de export au înregistrat în primele 9 luni din 2024 o scădere de 18% față de aceeași perioadă din anul 2023, iar cele de import au înregistrat o creștere în procent de 86%”, arată Transelectrica. La data de 01 octombrie 2024, puterea brută instalată în SEN totaliza 18.509 MW.
Marea provocare: Cu plafonarea prețurilor sau fără plafonarea lor de la 1 aprilie?
Cu siguranță, cea mai mare provocare a anului 2025 pentru consumatorii români este legată de faptul că la 31 martie 2025 plafoanele prețurilor la gaze și energie electrică urmează să expire. Angajamentele României în UE sunt de a asigura liberalizarea pieței de gaze și energie electrică, în acest sens, continuarea plafonării vine la pachet cu reducerea fondurilor acordate de UE țării noastre. Continuarea plafonării presupune și cheltuieli mari de la bugetul de stat cu plata compensărilor către furnizori. Problema este dacă își permite România în acest moment să aibă aceste cheltuieli suplimentare de la buget, este întrebarea pe care o ridică o analiză publicată ieri de Asociația Energia Inteligentă (AEI).
În lipsa pregătirii liberalizării pieței de gaze și energie electrică de la 1 aprilie 2025 vom asista la creșteri importante ale prețului la gaze și electricitate, deoarece furnizorii vor profita de lipsa cunoștințelor, reacției consumatorilor, speculării reglementărilor legale pentru a-și crea avantaje în a stabili prețurile pe care le doresc, ceea ce va genera creșterea sărăciei energetice și apariția unor probleme economice grave, atrage atenția analiza. „Astfel, ne găsim în mare dilemă plafonare sau neplafonare? Adică cu cheltuieli mai mari de la bugetul de stat și fonduri mai puține de la UE sau prețuri mai mari la consumatori? Înclin să cred că singura opțiune pentru România este liberalizarea pieții. Sigur, care ar trebui să vină la pachet cu pregătirea pieții, atât cât mai e timp să o pregătești”, spune Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
Prețurile la energie, în centrul strategiei economice a UE
Acordul pentru industria curată a Comisiei Europene, care va fi dezvăluit în acest semestru, reprezintă un pas esențial în tranziția Europei către neutralitatea climatică și competitivitatea industrială. Având prețurile la energie în centrul strategiei economice a Uniunii Europene, acordul își propune să creeze un cadru robust care să consolideze industriile interne, îndeplinind în același timp obiective climatice ambițioase. Acordul va spori competitivitatea industriilor europene cu zero net, extinzând în același timp capacitatea de producție pentru tehnologii verzi, de la hidrogen și produse chimice la biotehnologie și nanotehnologie, scrie euractiv.com. Pe măsură ce cele mai mari economii ale lumii – inclusiv Statele Unite ale Americii, India, China și Japonia – avansează cu investiții masive în tehnologii curate, UE trebuie să acționeze decisiv pentru a-și menține poziția de lider global în inovarea ecologică.
Decarbonizarea industrială
Acordul pentru industria curată trebuie să abordeze provocările specifice sectorului și să ofere sprijin strategic pentru lanțurile de aprovizionare cu tehnologii curate. Măsuri precum contractele de carbon pentru diferență, finanțarea inovației și subvențiile direcționate vor fi esențiale pentru a reduce riscurile și pentru a încuraja investițiile. În plus, integrarea tranzițiilor către energie curată și digitală, promovarea practicilor economiei circulare și recalificarea lucrătorilor vor asigura că tranziția este incluzivă și echitabilă, sugerează un articol publicat de Bruegel, un think tank cu sediul la Bruxelles specializat în analize de piață.
Acordul trebuie să ofere rezultate concrete
Prin echilibrarea decarbonizării cu competitivitatea și coeziunea socială, UE poate conduce cursa globală pentru tehnologiile curate, abordând în același timp propriile provocări economice și de mediu.
Pentru a reuși, acordul trebuie să ofere rezultate concrete: accelerarea investițiilor ecologice, scăderea costurilor cu energia și stimularea inovației în toate industriile. În cele din urmă, succesul său depinde de această strategie cuprinzătoare, conchide articolul publicat de Bruegel.
Electrificarea ar putea decarboniza 90% din procesele industriale
Constatările cheie dintr-un studiu recent privind producția din UE arată că, până în 2035, soluțiile scalabile de electrificare ar putea decarboniza 90% din procesele industriale din sectoare precum alimente și băuturi, hârtie și celuloză, produse chimice și oțel. Pentru a atinge acest potențial, UE trebuie să accelereze implementarea energiei din surse regenerabile, să creeze piețe lichide pentru acordurile de cumpărare a energiei (PPA) și să implementeze rapid politici precum proiectarea pieței de energie electrică și Directiva privind energia regenerabilă (RED III).
››› Vezi galeria foto ‹‹‹