Aproximativ 50 de europarlamentari i-au cerut într-o scrisoare șefei diplomației europene, Kaja Kallas, ca UE să își extindă cadrul de sancțiuni împotriva platformelor digitale pe care le acuză de interferențe în procesele democratice și să conducă o coaliție globală împotriva unor astfel de încercări.
Scrisoarea, impulsionată de eurodeputata socialistă spaniolă Hana Jalloul, vicepreședintă a Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, a mai fost semnată de europarlamentari din grupul ei socialist, precum și din grupurile popularilor europeni (PPE), liberalilor (Renew), Verzilor și stângii, relatează miercuri agenția spaniolă de presă EFE, citată de Agerpres.
Aceștia își manifestă „îngrijorarea profundă față de influența platformelor digitale asupra proceselor electorale atât în interiorul, cât și în afara UE” și cer ca UE „să își consolideze setul de instrumente de politică externă pentru a face față acestei amenințări emergente”.
Ei se referă în mod special la Elon Musk, magnatul american al tehnologiei, pe care îl acuză că prin controlul său asupra rețelei de socializare X a „întreprins acțiuni ce ar putea submina în mod semnificativ integritatea procesului democratic”.
Respectivii eurodeputați cer astfel ca UE să examineze elaborarea unei „strategii cuprinzătoare” care ar putea include noi instrumente și sancțiuni, precum și consolidarea cooperării globale pentru combaterea interferențelor în procesele democratice.
Eurodeputații menționează acțiunile unor „figuri precum Elon Musk”
În primul rând, ei pledează pentru extinderea cadrului actual de măsuri restrictive menite să combată interferențele străine în procesele electorale cu instrumente actualizate în fața „amenințărilor emergente din partea platformelor online precum X” și a acțiunilor unor „figuri precum Elon Musk”.
În al doilea rând, acești europarlamentari doresc ca UE să conducă formarea unei coaliții internaționale angajate să apere integritatea electorală și să tragă la răspundere platformele online pentru rolul lor în răspândirea de conținuturi nocive.
Ei își motivează aceste cereri dând ca exemplu dezbaterea pe care Elon Musk a avut-o pe X cu lidera partidului german de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), Alice Weidel, întrucât se tem că această dezbatere are potențialul de a „schimba opțiunile opiniei publice” germane înaintea alegerilor anticipate din 23 februarie. Elon Musk, un apropiat al viitorului președinte american Donald Trump, și-a manifestat susținerea față de AfD, poziție considerată de politicienii germani pro-europeni drept o ingerință electorală.
„Tehnologiile moderne, internetul și platformele online au amplificat amploarea ingerințelor”
Respectivii eurodeputați au reamintit, de asemenea, anularea rezultatelor recentelor alegeri prezidențiale din România în urma unor acuzații de interferențe rusești prin rețelele de socializare și faptul că Comisia Europeană investighează deja platforma X în baza Legii Serviciilor Digitale a UE (Digital Services Act – DSA).
În orice caz, în opinia semnatarilor scrisorii, situația necesită în plus și „un răspuns în cadrul Politicii Externe și de Securitate Comune” a UE. Ei invocă în acest sens așa-numita „Busolă Strategică”, actuala strategie de apărare și securitate a UE, ce recunoaște manipularea și interferența din exterior drept „o amenințare în creștere la adresa securității și a stabilității globale”.
„Deși ingerința este de mult timp un instrument al strategiilor geopolitice, tehnologiile moderne, internetul și platformele online i-au amplificat amploarea, complexitatea și efectele, implicând riscuri chiar și pentru democrațiile puternice”, își mai motivează acești europarlamentari cererile, considerând că instrumentele actuale de politică externă ale UE menite să contracareze aceste amenințări „s-au dovedit insuficiente” pentru a aborda extinderea și complexitatea lor.
Mark Zuckerberg deplânge „prea multă cenzură”
De partea cealaltă, patronul rețelei de socializare Meta, Mark Zuckerberg, a deplâns săptămâna trecută faptul că „numărul legilor care instituționalizează cenzura (în UE) nu încetează să crească și, prin urmare, este dificil să se construiască acolo ceva inovator”, declarație criticată de Comisia Europeană, după ce Meta a decis eliminarea în SUA a programului său de „verificare a faptelor” (fact-checking) și diminuarea cenzurii cu privire la unele teme conflictuale precum imigrația sau identitatea de gen, teme asupra cărora această rețea de socializare a fost acuzată că cenzurează opiniile conservatoare.
„Am ajuns într-un punct în care pur și simplu sunt prea multe greșeli și prea multă cenzură. A sosit momentul să revenim la rădăcinile noastre în ceea ce privește libertatea de exprimare”, a recunoscut Zuckerberg. Sistemul de „verificare a faptelor” (fact-checking) va fi înlocuit de Meta în SUA cu un sistem de „note comunitare” (community notes) similar celui aplicat de rețeaua X a lui Elon Musk. Schimbarea privește însă numai SUA, în timp ce în UE compania lui Zuckerberg trebuie să se supună în continuare normelor DSA.