Țările membre NATO vor rezista în fața solicitării lui Donald Trump de a crește masiv cheltuielile pentru apărare, dar este probabil ca unele dintre ele să fie de acord cu un nou obiectiv mai ambițios în acest sens, au declarat pentru Reuters mai mulți oficiali și analiști.
Președintele ales al SUA a declarat marți că membrii alianței militare ar trebui să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare – o creștere uriașă față de actualul obiectiv de 2% și un nivel pe care nicio țară NATO, nici măcar Statele Unite, nu îl atinge în prezent.
Comentariile lui Trump, făcute în cadrul unei conferințe de presă care a generat furori și din cauza comentariilor sale despre Groenlanda, Canada și Panama, au reamintit accentul pus de acesta pe cheltuielile militare ale țărilor NATO în timpul primului său mandat de președinte și amenințările sale de a nu proteja aliații care nu îndeplinesc ținta.
Oficialii țărilor NATO consultați de Reuters au afirmat că sunt de acord că cheltuielile pentru apărare trebuie să crească, dar spun că nu susțin cifra de 5%. Analiștii afirmă la rândul lor că aceasta ar fi imposibilă atât din punct de vedere politic, cât și economic, pentru aproape toate statele membre ale NATO.
Cu toate acestea, este probabil ca un nou obiectiv să fie stabilit la summitul NATO ce va avea loc în iunie la Haga, pe fondul temerilor că Rusia ar putea ataca o țară a alianței după încheierea războiului din Ucraina.
Întrebările cheie sunt la cât se va ridica noua țintă de cheltuieli și dacă aceasta va fi suficientă pentru a-l mulțumi pe Trump.
Unii se așteaptă ca cele 32 de țări aliate să convină, după negocieri intense, asupra unui obiectiv de aproximativ 3% din PIB. Dar chiar și această cifră ar fi dificil de atins pentru multe țări care abia ating sau sunt sub ținta de 2% stabilită acum un deceniu.
„Se pare că va exista o schimbare”, a declarat ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, pentru Reuters. „Nu cred că va fi 5%, ceea ce ar fi imposibil pentru aproape orice națiune din lume în acest moment, dar… nu va fi nici 2%, ceea ce deja este greu de atins, dar va fi mai mult de 2%”, a mai spus acesta.
Italia, cu cheltuieli de apărare de aproximativ 1,5% din PIB, este printre cele opt state NATO care nu îndeplinesc obiectivul actual.
Polonia este membra NATO care cheltuie cel mai mare procent din PIB pentru apărare – 4,12% anul trecut, conform estimărilor alianței. Aceasta este urmată de Estonia, cu 3,43%, și Statele Unite, cu 3,38%.
NATO a estimat că cheltuielile de apărare combinate ale membrilor săi vor fi de 1,474 trilioane de dolari în 2024 – aproximativ 968 de miliarde de dolari din partea Statelor Unite și 507 miliarde de dolari din partea țărilor europene și a Canadei. Media generală este de aproximativ 2,71% din PIB-ul total al țărilor NATO.
Unii oficiali și analiști consideră sugestia lui Trump de 5% drept o ofertă inițială deliberat ridicată pentru a iniția luni de negocieri și se așteaptă ca acesta să accepte ceva mai aproape de 3%.
În timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din SUA de anul trecut, Trump a propus un obiectiv de 3%, adăugând că aceasta ar însemna o creștere a bugetului de apărare de aproximativ 30% pentru majoritatea țărilor membre.
Șocate de războiul Rusiei în Ucraina, multe țări europene au crescut cheltuielile pentru apărare în ultimii 3 ani.
Dar, având în vedere finanțele publice în dificultate și faptul că cheltuielile pentru apărare nu sunt populare politic în unele țări, guvernelor le va fi dificil să găsească miliardele suplimentare necesare pentru a ajunge chiar și la 3% din PIB.
Deși Trump a comparat cheltuielile de apărare ale NATO cu „taxe de membru” al alianței, acestea reflectă bugete stabilite de guvernele naționale.
Fenella McGerty, expert în economie de apărare la Institutul Internațional de Studii Strategice, a declarat că creșterile recente au fost „remarcabile,” dar este nevoie de ani de zile pentru ca unele dintre țările membre să înceapă să atingă noi ținte.
„Chiar dacă Europa ar continua acest ritm de creștere extraordinar – peste 10% în termeni reali în 2024 – ar fi nevoie de încă 10 ani pentru a ajunge la 3% din PIB”, a declarat ea pentru Reuters.
Totuși, multe guverne europene afirmă că continentul ar trebui să facă mai mult pentru a se apăra singur și să depindă mai puțin de Statele Unite.
Franța și statele baltice promovează împrumuturi comune ale Uniunii Europene pentru a finanța cheltuielile de apărare. Rezultatul acestui dezbatere ar putea depinde de alegerile naționale din Germania de luna viitoare, cabinetul cancelarului Olaf Scholz opunându-se până acum acestei idei.
Pentru a deveni mai autonome, țările europene ar trebuie de asemenea să cheltuiască mai mult pentru a dezvolta capacități pe care SUA le oferă în prezent, cum ar fi realimentarea aeriană, transportul aerian militar de mare tonaj și războiul electronic, afirmă Camille Grand, fost oficial NATO responsabil cu investițiile în apărare.
„Toate acestea costă foarte mulți bani. Unele sunt proiecte extrem de costisitoare”, a declarat pentru Reuters Grand, care lucrează acum la Consiliul European pentru Relații Externe.
El subliniază că actualul mediu de securitate sugerează că țările europene ar trebui să cheltuiască aproximativ 3% din PIB pentru apărare.
Marie-Agnes Strack-Zimmermann, președinta subcomisiei pentru apărare din Parlamentul European, a spus că Europa trebuie să își intensifice cheltuielile, dar să nu se fixeze pe o cifră arbitrară.
„Trebuie să mobilizăm mult mai mulți bani, dar nu ar trebui să lăsăm ca Trump să ne facă să pierdem mințile”, afirmă aceasta.