Comerţul cu amănuntul a crescut modest în luna noiembrie 2024, comparativ cu octombrie (cu doar 2,6%), după ce consumul de carburanți a scăzut cu aproape 8% iar vânzările de alimente au scăzut cu aproape 4%.
În primele 11 luni din 2024, vânzările din comerțul cu amănuntul (un bun indicator pentru consumul privat- principala componentă a Produsului Intern Brut) au crescut cu 8,7% faţă de perioada 1.I-30.XI.2023, arată datele transmise vineri de Institutul Național de Statistică.
Consumul a fost alimentat în principal de creşterea vânzărilor de produse nealimentare (+14,0%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+3,9%) şi a comerţului cu carburanţi (+3,3%).
Comerţul cu amănuntul a crescut modest în luna noiembrie 2024, comparativ cu octombrie (cu doar 2,6%), după ce consumul de carburanți a scăzut cu aproape 8% iar vânzările de alimente au scăzut cu aproape 4%.
Partea proastă a consumului în creștere este că alimentează negativ balanța comercială, România bazându-se pe un consum de import.
România importă alimente de 572 de euro/locuitor, potrivit datelor furnizate de Statistică
Alimentele reprezintă aproape 10% din totalul importurilor. Sau, la fiecare 10 euro importați, unul se duce pe mâncare. În urmă cu 15 ani, ponderea alimentelor în total importuri abia dacă depășea 4%.
Deficitul comercial comunicat de Statistică pentru primele 11 luni ale anului trecut depășește 30 de miliarde de euro.
Dacă România are deficite de sute de euro/locuitor la produse alimentare, Polonia, Ungaria și Bulgaria au excedente de sute de euro.
O povară în plus pentru România
„Avem potenţial natural mare, dar, în totală contradicţie cu rezultatele altor țări, noi înregistrăm deficite comerciale enorme. Un lucru pe care trebuie să îl avem în vedere în evaluarea sectorului agricol se referă la măsura în care acest sector poate asigura satisfacerea necesarului de alimente pentru populaţie, în general, şi, mai ales, în anumite perioade de criză, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, în perioda crizei sanitare la nivel global”, spune Tudorel Andrei, președintele INS.
Potrivit acestuia, în anii 2019 şi 2020, Polonia a înregistrat un excedent de aproape 22,2 miliarde de euro, ceea ce a înseamnat un excedent la nivelul persoanei medii convenţionale în cei doi ani de 585 de euro. Ungaria a înregistrat, în aceşti doi ani, un excedent al balanţei comerciale cu produse agroalimentare de peste 6,2 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 640 de euro la nivelul persoanei medii convenţionale. În Bulgaria, în cei doi ani, din comerţul cu produse agroalimentare, s-a obţinut un excedent de 1,87 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 270 de euro/persoană.
În cartea sa „Comerţul exterior al României cu produse agroalimentare”, dedicată deficitului de produse agroalimentare, șeful INS explică: „În contrast cu celelalte trei ţări din regiune, România, în cei doi ani de criză sanitară, a importat mărfuri agroalimentare cu 3,2 miliarde de euro mai mult decât a exportat, reprezentand un deficit de 322 de euro/persoana medie convenţională, ceea ce reprezintă o povară în plus adaugată la cea acumulată în perioadele precedente şi o dependenţă acută a aprovizionării populaţiei la majoritatea produselor agroalimentare de producţiile din alte ţări.
În concluzie, deşi are un potenţial natural semnificativ, România şi-a permis “luxul” să importe produse agroalimentare în cantităţi semnificative, în detrimentul producţiei interne. Oare până când vom continua să asigurăm satisfacerea cererii interne de produse agroalimentare prin importuri masive şi oare care va fi preţul pe care îl vom plăti acum şi, mai ales, în viitor?”