Miniştrii de externe din UE vor decide luni sancţiuni contra agenţilor de informaţii ruşi, acuzaţi că au efectuat atacuri hibride în Uniunea Europeană, au indicat vineri diplomaţi europeni la Bruxelles, transmite AFP, preluată de Agerpres.
UE şi NATO acuză Moscova de efectuarea unor atacuri hibride, acte de sabotaj, incendii voluntare sau chiar tentative de asasinat, pentru a destabiliza tabăra occidentală şi a o descuraja să-şi continue susţinerea pentru Ucraina în războiul acesteia cu Rusia.
Potrivit diplomaţilor citaţi, a fost stabilită o listă de 16 indivizi şi trei entităţi. Sancţiunile constau în îngheţarea activelor din UE şi o interdicţie de intrare pe teritoriul Uniunii Europene.
Europenii acuză Moscova de atacuri cibernetice şi dezinformare, în special în timpul alegerilor în Uniunea Europeană. Astfel, România a anulat primul tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat în 24 noiembrie, din cauza presupuselor fraude şi manipulări electorale realizate de Rusia, menţionează AFP.
Navele ce transportă petrol rusesc, principala țintă
De asemenea, miniştrii de externe europeni vor adopta oficial al 15-lea set de sancţiuni împotriva Rusiei în legătură cu războiul său de agresiune contra Ucrainei. Noile sancţiuni au fost deja agreate miercuri de ambasadorii statelor membre pe lângă UE.
Într-o postare pe X, preşedinţia ungară a Consiliului UE a afirmat că noile măsuri vizează nave din ţări terţe ce susţin războiul Rusiei contra Ucrainei şi adaugă noi nume pe lista indivizilor şi entităţilor supuse sancţiunilor.
Pachetul de sancţiuni vizează aproape 30 de entităţi, peste 50 de indivizi şi 45 de nave petroliere. Aceste nave vor avea interdicţie de a transporta ţiţei şi produse petroliere ruseşti din porturile UE şi de a folosi serviciile companiilor europene.
În iunie, circa 25 de nave ce transportau ţiţei rusesc au fost deja sancţionate de Uniunea Europeană. Rusia a fost acuzată de mai mult timp că foloseşte nave care nu sunt deţinute de companii de transport maritim occidentale sau asigurate de companii europene, pentru a putea ocoli plafonul aplicat de Occident asupra preţului exporturilor de petrol rusesc către ţări din afara UE.