Specialistul în economie Cristian Păun, profesor la ASE, identifică zece „pericole” pentru anul 2025, între care inflaţia, dobânzile ridicate, instabilitatea politică şi accentuarea extremismului. „Tăiaţi de pe listă cheltuielile inutile sau cheltuielile care nu sunt neapărat necesare acum. Consolidaţi-vă rezervele. Dacă se poate, găsiţi noi surse de venit care să completeze sursele existente”, recomandă el.
Pe primul loc între „pericolele din 2025” se află inflația, în opinia lui Cristian Păun.
El spune că în contextul unui deficit în continuare excesiv și dificil de temperat în condițiile unei economii care stagnează, inflația rămâne fenomenul macroeconomic cel mai periculos și pentru anul 2025:
„Când cheltuiești resurse pe care nu le ai, mai ales distribuite pentru consum (salarii, pensii, asistență socială), nu ai cum să ai o creștere de prețuri constantă și consistentă. Deficitul României, ca procent din PIB, poate nu pare mare, dar ca sume absolute este imens. Acele sume nu există în realitate, nu le produce economia reală, se aduc din viitor prin împrumuturi. La dobânzi și riscuri în creștere”.
Taxe mai multe și mai mari pentru 2025
Al doilea pericol identificat de Păun este creșterea fiscalității, „într-o țară în care presiunea fiscală este enormă și se simte mult mai mult din motive legate de sărăcie”.
„Guvernul începe anul cu câteva taxe reintroduse (taxa pe stâlp, o aberație, o să revin și eu pe subiect), cu câteva taxe mărite (impozitul pe dividend mărit la 10%), cu eliminarea de facilități pentru categorii profesionale (IT, construcții, agricultură), cu micșorarea plafonului pentru a fi încadrat drept microîntreprindere în două etape, accize mai mari. Toate înseamnă taxe mai multe și mai mari pentru 2025. Probabil vor crește și alte taxe, dar în a doua jumătate a anului, după alegerile prezidențiale (cel mai probabil va crește TVA)”.
Cel de al treilea pericol este, în opinia lui Păun, presiunea și mai mare pe cei cu venituri mici și foarte mici: „Atât creșterea fiscalității, cât și inflația deteriorează puterea de cumpărare. Cei săraci simt și mai puternic această presiune. Ea va fi resimțită suplimentar și prin efectul înghețării salariilor și pensiilor”.
Dobânzile vor rămâne sus: „Atâta timp cât nu rezolvăm problema deficitului, nu rezolvăm problema inflației, nu putem rezolva nici problema dobânzilor. Una din cele mai puternice relații macroeconomice este cea între inflație și dobândă: cresc prețurile –> crește dobânda. Deficitul presează asupra dobânzilor atât indirect (prin inflația pe care o produce) cât și direct, statul concurează mediul privat și persoanele fizice când caută finanțare”.
Cel de al cincilea pericol despre care vorbește economistul este încetinirea creșterii economice (mai ales producția industrială, mai ales sectoarele cu valoare adăugată mare): „O bună parte din această încetinire pleacă de la factori interni (fiscalitatea în creștere, lipsa de predictibilitate, inflația, dobânzile mari etc.). Pur și simplu, oferta internă nu poate ține pasul cu dinamica creșterii artificiale cererii agregate. Cererea agregată stimulată de deficitul bugetar nu tractează oferta. Aceasta este și problema modelului actual de creștere și dezvoltare economică”.
Cel de al șaselea „pericol”, spun el, este încetinirea creșterii economice în țările din UE, principalii parteneri comerciali pentru noi, principalii investitori în economia românească: „Când apar problemele în țările partenere, comenzile scad (scad exporturile), investițiile încetinesc (a se vedea cazul Varta care a anulat investiția într-o fabrică de baterii în România din motive legate de probleme în Germania). Dacă situația se prelungește sau se acutizează în următoarele luni (să sperăm că nu), pot apărea chiar și retrageri de investiții. Oricum, ele rămân înghețate sau pe nivel de avarie (mai ales cele din Germania, Italia sau Franța)”.
„Orice reformă sau orice lege importantă din spatele unor reforme vor avea o opoziție mai dură și mai extremistă”
Instabilitatea politică este cel de al șaptelea pericol despre care vorbește Cristian Păun:
„Guvernul actual nu are o susținere foarte consistentă, spre deosebire de cele din ultimii ani. Orice reformă sau orice lege importantă din spatele unor reforme vor avea o opoziție mai dură și mai extremistă. Moțiunile de cenzură vor avea multe șanse să treacă. Plus că experiența unei coaliții din mai multe partide nu este una foarte dătătoare de speranțe. Ascensiunea curentului extremist ne poziționează pe listă de țări față de care investitorii și creditorii serioși manifestă atenție și îngrijorare.
Încetinirea drastică a reformelor. El spune că există riscul ca ascensiunea extremiștilor și susținerea în Parlament mai diluată să facă mai dificilă promovarea reformelor care chiar contează și care modernizează cu adevărat România, precum reforma administrativ-teritorială, reforma administrației centrale, reforma administrațiilor locale, digitalizarea.
Degradarea poziției în clasamentele internaționale care conferă credibilitate României: „Ea produce un izolaționism și mai mai mare și scumpește dezvoltarea României, încetinind ritmul cu care încercăm să ajungem din urmă alte țări dezvoltate din regiune și din UE. Capitalul privat va fi mai puțin prezent, în aceste condiții. Dependența de fonduri publice (locale sau europene) va crește și ea și mai mult”.
Cel de al zecelea pericol este, în opinia economistului, accentuarea și mai mult a curentului extremist: „Curentul extremist va genera o depărtare de ceea ce a generat și generează cea mai mare parte a prosperității pe aici: multinaționale, integrare europeană, integrare financiară, globalizare”.
„Investiți mult în voi, specializați-vă și mai mult în cât mai multe lucruri”
Cristian Păun recomandă, în acest context, prudență maximă.
„Investiți mult în voi, specializați-vă și mai mult în cât mai multe lucruri, creșteți capacitatea voastră de reziliență și rezistență la crize. Fiți cumpătați și tăiați de pe listă cheltuielile inutile sau cheltuielile care nu sunt neapărat necesare acum (pot fi amânate). Fiți atenți la informațiile și știrile care vizează toate aceste 10 pericole și acționați în consecință. Consolidați-vă rezervele. Dacă se poate, găsiți noi surse de venit care să completeze sursele existente. Faceți ca și acest an să contribuie decisiv la independeța voastră financiară. Evitați creditul de consum, pe cât posibil. Folosiți creditarea doar la nevoie și doar pentru investiții. Mai ales investiții cu valoare adăugată mare, efect de antrenare mare.
Aveți grijă mare la sănătate. Este foarte costisitor să te îmbolnăvești în România. În România este o investiție personală importantă, cu valoare adăugată extrem de mare”.