Exemple din sectorul agrivoltaic în Europa de Est: de la modele de succes la scandaluri de corupție.
Sectorul agrivoltaic (agricultură și producție de energie solară pe același teren) are un potențial uriaș în Europa Centrală și de Est, însă până acum țările din această regiune nu au implementat legi clare care să încurajeze acest lucru.
În România există câteva proiecte-pilot unde oile pasc iarbă printre panouri, dar Guvernul nu a venit până acum cu o strategie prin care să fie exploatate beneficiile acestui sector. În Cehia este permisă producția de energie doar pentru autoconsum în astfel de ferme, iar în Bulgaria neclaritățile legislative au dus la apariția unor scandaluri de corupție.
„Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia ar putea instala panouri fotovoltaice cu o putere de 180 GW pe suprafețele de pământ utilizate pentru agricultură, ceea ce înseamnă triplarea producției anuale de energie regenerabilă din Europa Centrală de la 73 TWh la 191 TWh”, se arată într-un studiu realizat de thinktank-ul Ember.
”Utilizarea a doar 9% din acest potențial ar putea acoperi întregul necesar de energie electrică din agricultură și procesare a alimentelor”, susține același studiu.
În plus, există beneficii și pentru agricultură. Deși pare un exemplu exotic, studiile au dovedit că este mai bună calitatea lânii care provine de la oile crescute la umbră sub panourile fotovoltaice, potrivit publicației de profil PV Magazine.
Acesta este potențialul teoretic, dar ce se întâmplă oare ”la firul ierbii”?
În România, nu există încă o legislație care să definească sectorul agrivoltaic, însă există câteva proiecte unde, printre panourile instalate de diverși dezvoltatori, au fost lăsate oi la păscut. În general, marile parcuri sunt împrejmuite și monitorizate video, astfel că turmele nu intră pe aceste terenuri.
La finalul anului trecut, Asociația Proprietarilor de Păduri, Pășuni și Terenuri Agricole Bihor a solicitat Guvernului de la București să le permită fermierilor utilizarea duală a terenurilor – pentru agricultură, dar și pentru a instala panouri fotovoltaice.
„Vă solicităm respectuos să realizați toate demersurile, astfel încât proprietarii să poată folosi terenurile eligibile aflate în proprietatea acestora atât pentru agricultură, cât și pentru energie regenerabilă, inclusiv să adoptați normele metodologice modificate și completate pentru aplicarea prevederilor OG 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991”, se arată într-o scrisoare a asociației, preluată de Mediafax.
Reprezentanții fermierilor spun că utilizarea terenurilor în sistem agrivoltaic le-ar aduce venituri în plus.
„În intenția de a valorifica pe cât de mult, de bine și de eficient terenurile pe care le avem în proprietate, am avut deschiderea, dorința și motivația să aflăm mai multe despre și să înțelegem mai îndeaproape conceptul de agrivoltaic ce, practic, combină activitățile agricole și producția de energie regenerabilă pe același teren. Fără îndoială, pentru comunitățile noastre, agricultura este una dintre cele mai importante surse de venit”, se arată în scrisoare.
”Prin faptul că este permisă amplasarea de proiecte de energie regenerabilă pe terenurile noastre, veniturile membrilor noștri, în calitate de proprietari de terenuri, pot crește considerabil, deoarece, suplimentar față de veniturile realizate din agricultură și de subvențiile aferente primite de la UE, putem beneficia și de prețul plătit pentru folosirea terenurilor noastre de cei care vor să dezvolte astfel de proiecte”.
Totodată, fermierii au menționat că în locurile în care vor fi amplasate aceste proiecte, iarba ar fi mai proaspătă și mai suculentă chiar și în condiții de secetă, măcar prin faptul că, în general, va fi mai multă umbră, și, în acest fel, pe lângă hrana mai potrivită pentru animale, acestea se vor putea și adăposti.
”Panourile solare constituie un element favorabil pentru pășunatul animalelor, acestea oferind umbră și adăpost, a declarat Florin Ungur, președintele asociației.
Oile sunt suficient de scunde pentru a intra cu ușurință sub panouri. Vegetația de sub instalația solară oferă hrană animalelor, care, la rândul lor, o păstrează tăiată, iar gardurile care împrejmuiesc parcurile fotovoltaice ajută la protejarea acestora.
Consumul zilnic de apă al oilor se reduce datorită suprafețelor umbrite oferite de panouri. Acest lucru ar ajuta în special comunitățile unde alimentarea cu apă este o problemă și seceta este resimțită și mai puternic, deoarece ar putea să ajute la scăderea consumului de apă necesar.
„Randamentul general al pășunatului este mai mare în pășunile cu panouri fotovoltaice decât în câmpurile de pășuni deschise. Sistemele agrivoltaice pot atenua, de asemenea, nevoia de asigurare a unui adăpost artificial pentru animale, reducând și costul inițial al infrastructurii”, au mai explicat fermierii români.
În Cehia, în iunie 2024, președintele a promulgat o lege privind protecția terenurilor agricole, care implementează și reguli și definiții referitoare la sectorul agrivoltaic.
Potrivit Ministerului Ceh al Mediului, dezvoltarea agrivoltaicului ar fi posibilă „în fermele de hamei sau livezi pentru a consolida autosuficiența alimentară și independența energetică a fermelor. Aceasta va crea, în premieră, condițiile legale pentru folosirea concomitentă a terenurilor agricole pentru agricultură și producerea de energie electrică, în condițiile prevăzute de lege, pe o suprafață mai mare de 70.000 de hectare”.
Cu toate acestea, instalațiile agrivoltaice nu vor fi permise peste tot. Legea limitează fermierii să folosească doar 10% din terenul lor pentru panouri solare în fiecare fermă.
Există multe incertitudini cu privire la noile reguli pentru agrivoltaic. De exemplu, fermierii doresc să instaleze panouri fotovoltaice nu doar în livezi și câmpuri de hamei, ci și în instalații verticale și multe alte câmpuri, pe care legea le interzice. Totuși, reprezentanții guvernului susțin că aceasta este doar o fază de testare, iar pe viitor va fi posibilă utilizarea sistemelor agrivoltaice pe mai multe terenuri și pentru diferite culturi.
Cea mai semnificativă restricție este că energia din agrivoltaic este în legislația actuală determinată doar pentru propriul consum al fermelor, nu pentru a livra în rețea. Pe când, de fapt, agrivoltaicul are potențial în primul rând pentru generarea de energie pentru rețea, nu doar pentru ferme, arată studiul Ember.
În Republica Cehă nu există instalații agrivoltaice, cu excepția câtorva experimentale.
Turmă de oi lângă panourile fotovoltaice din apropierea Hjolderup, Danemarca. Foto: Sergei GAPON / AFP / ProfimediaO serie de scandaluri au marcat apariția primelor proiecte agrivoltaice din Bulgaria. Totul a plecat de la modificări legislative prin care se acordau anumite stimulente acestor proiecte, precum relaxarea regimului de licențiere și reducerea unor taxe.
Aceste facilități au stârnit indignare în sectorul agricol bulgar, în principal în rândul producătorilor de cereale, care nu beneficiau de astfel de facilități. În final, scandalurile din jurul „energiei verzi” au ajuns la președintele bulgar Rumen Radev, care a atacat legea la Curtea Constituțională. Radev a spus că există un „risc de conversie necontrolată a suprafețelor agricole în orice tip de instalație de producere a energiei”.
Scandalurile s-au amplificat în moment în care au apărut informații că terenurile ar fi urmat să fie folosite doar pentru producția de energie.
Presa a relatat cazuri de fraudă în care erau implicate proiecte uriașe. Schema presupunea furnizarea de rezultate false ale testelor de sol, permițând ca unele câmpuri fertile să fie declarate pe hârtie drept teren necultivabil, în vederea construirii de parcuri solare.
Comisia Anticorupție din Bulgaria, Parchetul și Ministerul Afacerilor Interne au demarat o anchetă după informațiile din mass-media.
Ce se cercetează? În noiembrie 2023, oamenii de știință de la Academia Agricolă Bulgară au fost acuzați de Parchet că au schimbat mostre de sol și că folosirea datelor false le-a permis investitorilor să construiască fotovoltaice pe terenuri fertile.
Parchetul a deschis un dosar penal președintelui de atunci al Academiei Agricole și vicepreședintelui „Institutului de Pedologie”. Un angajat de la „Institutul de Știința Solului” le-a spus anchetatorilor că s-a primit mită între 1.500 și 2.500 de euro pentru falsificarea rezultatelor.
Înainte de 13 octombrie 2023, Legea cu privire la protecția terenurilor agricole prevedea interzicerea construirii de instalații fotovoltaice pe terenurile agricole încadrate la o categorie de fertilitate de la 1 la 6 (pe o scară de la 1 la 10). Conform legii bulgare, acestea sunt cele mai fertile câmpuri.
După această dată, pentru scurt timp, o modificare a legii a permis instalarea de panouri pe terenurile de categoriile 5 și 6, însă Parlamentul s-a răzgândit rapid și a eliminat această posibilitate.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.