Mihail Neamțu a postat, miercuri, pe rețeaua de socializare textul „România reală. România trădată”, care însoțește o fotografie generată cu inteligența artificială cu un bătrân și un copil care vând legume în fața unei porți. Mai mulți utilizatori au reacționat la postarea deputatului, lăsând comentarii ironice. Întrebat de HotNews.ro dacă a verificat autenticitatea pozei, Neamțu a răspuns: „Nu, am găsit-o pe X și mi-a plăcut”.
În fotografia publicată de deputatul AUR apar un bătrân, un copil și doi câini din rasa Golden Retreiver care stau în fața unei porți, la stradă, cu o pătură plină de legume. În imagini pot fi văzute și lămâi.
Foto: Facebook Mihail NeamțuFotografia este generată de inteligența artificială. La o căutare pe Google Images, la secțiunea „despre această fotografie” este menționat faptul că aceasta este făcută cu Google AI.
Tot la căutarea pe Google a imaginii, găsim 25 de alte distribuiri ale aceleiași imagini, pe diferite grupuri de Facebook din România și din străinătate sau pe conturi pe rețeaua X.
În România, poza a mai fost distribuită în urmă cu mai multe săptămâni, de exemplu, pe paginile de Facebook „Protecția Animalelor Călărași”, „Grup România Mioritică” și „Români în Madrid”.
Nu este prima dată când deputatul AUR distribuie pe Facebook astfel de fotografii trucate, un astfel de exemplu fiind o altă postare publicată în 2023.
Postarea deputatului AUR a declanșat mai multe comentarii ironice.
„Și tu pui poze din astea false făcute cu AI?”, „Hai că e plin de Golden Retrieveri prin toate satele din România”, „Șterge postarea mai repede că râde toată lumea de tine”, „Omul culturii, doamnelor și domnilor. Cred că trebuie să-ți schimbi dioptriile”, „La fel de real e și câinele ăla cu 5 picioare”, „S-au făcut și anul ăsta lămâile!”, au fost doar câteva dintre comentariile lăsate pe care Mihail Neamțu a șters-o între timp.
Contactat de HotNews pentru a-l întreba de ce a ales să distribuie o astfel de imagine trucată, Mihail Neamțu a spus că a găsit-o pe X și că nu a știut că este generată cu AI, dar a preluat-o pentru că „reflectă o imagine din viața reală a satelor românești”.
„Mi s-a părut că reflectă o imagine din viața reală a satelor românești pentru că am văzut aceste imagini cu ochii mei. Acum, dacă fotografia nu este autentică, vă dați seama că nu aveam habar de chestia asta. Am găsit-o pe platforma X, da. Mi-am amintit copilăria mea. Eram și eu cu bunicul la poartă și mi-am amintit de copilăria mea și m-am gândit că sunt în continuare copii care stau cu bunicul și mai vând câte un produs oarecare. Deci sensul trebuie salvat și recuperat, nu neapărat conținutul în sine. Sensul, sugestia, mai degrabă decât fotografia”, a comunicat Mihail Neamțu pentru HotNews.
După discuția telefonică cu jurnalista HotNews, Mihail Neamțu a șters postarea de pe rețeaua de socializare.
Etichetarea conținutului generat cu inteligență artificială este disponibilă pe Facebook, având această opțiune de bifare în căsuța de postări. „Pe măsură ce tot mai multe instrumente de inteligență artificială generativă devin disponibile, este important să putem recunoaște când ceva a fost creat sau modificat cu ajutorul inteligenței artificiale generative”, scrie în politicile de utilizare ale aplicației.
Astfel de postări generate de inteligența artificială au inundat Facebook-ul în ultimele luni, iar sute de mii de români reacționează emoțional la acestea fără să înțeleagă că, de fapt, se află în fața unor fotografii trucate.
Alexandru Gurău și Cristina Popescu, doi specialiști IT care fac parte dintr-un grup care și-a propus să demaște falsurile distribuite pe rețelele de socializare, au explicat publicului HotNews la ce concluzii au ajuns până acum.
În interviul pe care îl puteți citi integral aici, cei doi specialiști explică cum au fost rostogolite astfel de materiale Ai, care urmează un șablon: bătrânei singuri, țărani la munca câmpului, oameni care își sărbătoresc singuri ziua.
„Din punctul meu de vedere, miza este una emoțională, face apel la emoțiile oamenilor care nu trec foarte mult prin gândirea critică. Ideea e să solicite interacțiune care plasează aceste postări mai sus prin algoritm. Crește și rangul paginii, deodată ai o pagină foarte vizibilă, care poate fi oricând transformată în altceva. Pentru propagandă, de exemplu”, a explicat Alexandru Gurău.
Întrebați cum pot face utilizatorii diferența între postările reale și cele cu Ai, Cristina Popescu a spus că aceste postări ar trebui marcate ca atare.
„Ca să detectezi, trebuie să te uiți la detalii, ai imagini cu persoane care au trei picioare, degete care nu apar foarte clar la mână, conturul chipului. Când e vorba de boți, care sunt o inteligență artificială tradițională, acolo sunt alte modalități. Spre exemplu, poți să verifici orele la care sunt făcute postările sau să vezi numărul de următori sau de like-uri, adică nu e un comportament organic, natural. Ai postări care au 1.000 de like-uri la fiecare șase minute”, a mai spus ea.