Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” şi Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater“ cer Guvernului şi liderilor partidelor aflate la guvernare să-şi respecte angajamentele luate în urma grevei generale din mai – iunie 2023 şi să nu îngheţe salariile angajaţilor din învăţământ, aşa cum apare în proiectul de ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri bugetare (ordonanţa „trenuleţ”). Ei spun că proiectul vine şi cu alte măsuri care vor aduce prejudicii învăţământului românesc și ameninţă cu proteste în Piaţa Victoriei dacă Executivul nu renunță la aceste decizii.
Într-un comunicat de presă comun, federaţiile din învăţământ spun că cele mai importante nemulţumiri vizează îngheţarea salariilor în anul 2025, la nivelul celor din luna noiembrie 2024, modul de acordare a voucherelor de vacanţă şi suspendarea aplicării unor legi pe o perioadă îndelungată.
Astfel, sindicaliştii consideră că prin măsura privind îngheţarea salariilor în 2025 „se calcă în picioare Declaraţia politică din anul 2023 a preşedinţilor PSD şi PNL referitoare la Educaţie, publicată în Monitorul Oficial, angajamentele publice ale aceloraşi preşedinţi referitoare la salarizarea în învăţământ, prevederile OUG nr. 57/2023, precum şi promisiunile recente ale guvernanţilor, conform cărora, în anul 2025, salariaţii din învăţământ vor primi încă o majorare salarială, astfel încât, să se respecte angajamentele luate în timpul amplelor proteste din învăţământ, din anul 2023”.
„Nu trebuie să se uite un lucru: și promisiunile trebuie respectate, la fel ca prevederile legale!”, avertizează sindicaliştii.
Referitor la salarizarea din învăţământ, federaţiile sindicale consideră că şi după majorările consistente din anii 2023 şi 2024, salariul unui profesor debutant a ajuns la aproximativ 4.000 de lei net, „salariu insuficient, ţinând cont de importanţa muncii prestate şi de costurile vieţii din România”.
„În mod normal, astăzi, un profesor debutant ar trebui să primească cel puţin 6000 de lei net, salariu pe care îl are, din păcate, un profesor spre sfârşitul carierei. Este de apreciat faptul că Guvernul României continuă să investească în infrastructură, să reindustrializeze România, dar nu trebuie să uite faptul că investiţia cea mai profitabilă este cea în educaţie, domeniu strategic al oricărei ţări, fără a fi omisă resursa ei umană”, se arată în comunicatul citat.
Sindicatele mai spun că Guvernul României ar trebui să intre în alertă, ţinând cont de Raportul UNESCO pentru anul 2023 referitor la educaţie, conform căruia România ocupă locul 123 în lume din 171 de state analizate, în ceea ce priveşte sumele alocate pentru educaţie. România se poziţionează după ţări precum Uganda, Zambia, Benin, în ceea ce priveşte procentul din PIB alocat educaţiei.
În ceea ce priveşte modul în care se intenţionează acordarea voucherelor de vacanţă (800 de lei de la Guvern, cu condiţia ca salariatul să achiziţioneze pachete turistice de cel puţin 1600 de lei), sindicaliştii susţin că această măsură îi va afecta, în primul rând, pe salariaţii cu venituri mici, care nu-şi vor permite să completeze cu cel puţin 800 de lei sumele pentru a-şi achiziţiona astfel de pachete turistice.
„Guvernul, dacă nu-şi permite să acorde aproximativ 1400 de lei, aşa cum a făcut-o până acum, ar fi bine să acorde măcar acei 800 de lei, fără să mai impună şi coparticiparea de minimum 800 de lei. Altfel, vor pierde şi salariaţii, vor pierde şi patronatele din turism şi, implicit, statul român”, menţionează federaţiile sindicale.
Referitor la suspendarea aplicării unor prevederi din Legile Învăţământului Preuniversitar şi Învăţământului Superior până în anul şcolar/ universitar 2026-2027, propusă de Guvern, sindicaliştii consideră „anormal şi revoltător” ca anumite prevederi ale celor două legi „să fie suspendate pentru o perioadă atât de îndelungată”.
Printre cele mai importante articole suspendate se numără: alocarea pentru sistemul educaţional a unui procent de minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, acordarea de vouchere educaţionale în cuantum fix pentru servicii de sprijin, intervenţii psihopedagogice şi materiale-suport, pentru participare la manifestări ştiinţifice sau de participare la cursuri de perfecţionare în domeniul funcţiei ocupate, reducerea numărului de elevi în învăţământul liceal, inclusiv în cel dual, reducerea cu două ore a normei didactice pentru cadrele didactice implicate în proiecte europene şi pentru cele care au o vechime de minimum 15 ani şi gradul didactic I, majorarea cu 25% a costului standard pentru unităţile de învăţământ defavorizate, decontarea cheltuielilor de transport pentru personalul din învăţământul preuniversitar şi universitar, acordarea premiului pentru activitate suplimentară de 2% din fondul de salarii de la nivelul unităţii.
„De asemenea, o mare incertitudine este cea referitoare la legea salarizării. Promisiunea este că această lege se va finaliza în prima parte a anului viitor, după adoptarea Legii bugetului de stat pentru anul 2025, iar incertitudinea este: de când se va aplica această lege? Guvernul a anunţat că, în următorii ani, trebuie să scadă deficitul bugetar până la 3%, faţă de 8,5% cât este în prezent, iar punerea în aplicare a legii salarizării implică fonduri suplimentare. Le va găsi, oare, Guvernul?”, se mai menţionează în comunicatul citat.
Potrivit sindicaliştilor, acestea sunt doar „o parte a nemulţumirilor” lor, ameninţând cu reluarea unor acţiuni de protest.
„În aceste condiţii, este foarte probabil ca, în perioada imediat următoare, primele acţiuni de protest să aibă loc în Piaţa Victoriei din Bucureşti”, avertizează federaţiile sindicale din învăţământ.