Decani și profesori de la 12 facultăți de Istorie din România, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop și șeful secției de Istorie-Arheologie al Academiei, Victor Spinei, au lansat o petiție în care își exprimă dezacordul față de propunerile ministrului Educației de modificare a planurilor cadru pentru liceu și avertizează că schimbările propuse pentru această disciplină vin într-un context intern și internațional în care extremismul, discursul de tip totalitar și derapajele ideologice și politice ar trebui să impună nu reducerea numărului orelor de Istorie, ci, dimpotrivă, creșterea lor, cu o adaptare adecvată a programelor și conținuturilor.
„Ne exprimăm dezacordul față de propunerile de modificare a planurilor cadru, care nu pornesc de la o proiecție nouă asupra conținuturilor, de la finalitățile procesului educativ și de la o dezbatere asupra structurii programelor, ci mai curând de la simpla reducere a numărului de ore pentru disciplina Istorie.
Schimbările propuse pentru această disciplină vin într-un context intern și internațional în care extremismele, discursul de tip totalitar și derapajele ideologice și politice ar trebui să impună nu reducerea numărului orelor de Istorie, ci, dimpotrivă, creșterea lor, cu o adaptare adecvată a programelor și conținuturilor, pentru a consolida formarea civică a tinerilor”, arată semnatarii petiției.
Ei cer Ministerului Educației să renunțe la reducerea numărului de ore de Istorie în licee și să mențină disciplina ca materie obligatorie în trunchiul comun, inclusiv pentru clasele a XI-a și a XII-a.
Aceștia solicită reintroducerea „Istoriei românilor” ca disciplină distinctă, studiată în anii terminali de liceu, și păstrarea probei de Istorie la Bacalaureat pentru specializările socio-umane.
De asemenea, propun ca noile discipline „Istoria evreilor. Holocaustul” și „Istoria comunismului” să fie predate în corelație cu Istoria universală și Istoria românilor.
„Disciplina Istorie este predată în țările Uniunii Europene la toate nivelurile de studiu, în toți anii și la toate specializările”
Profesorii universitari semnatari subliniază că studierea Istoriei este esențială pentru formarea cetățenilor responsabili și avertizează că eliminarea acesteia din trunchiul comun ar avea efecte negative asupra educației civice și culturale a tinerilor.
„Dorim un dialog constructiv cu Ministerul Educației și Cercetării”, subliniază semnatarii. Ei scot în evidență că „istoria reprezintă atât una din garanțiile formării individuale a viitorilor cetățeni ai acestei țări, cât și un element fundamental al identității naționale”.
Mai mult, aceștia argumentează că eliminarea acestei discipline din trunchiul comun în clasele a XI-a și a XII-a ar limita accesul elevilor la cunoștințe fundamentale despre democrație, drepturi și libertăți.
De asemenea, decizia de a exclude Istoria dintre materiile obligatorii la Bacalaureat pentru profilul umanist este considerată surprinzătoare și contrară tradiției educației umaniste europene. „Gândirea și cunoașterea istorică fac parte din nucleul solid al educației umaniste europene de secole, fiind fundamentul concepției noastre despre lume, societate și cultură”.
În plus, semnatariisubliniază că în majoritatea țărilor europene Istoria este predată în toți anii de liceu, iar România riscă să se îndepărteze de aceste standarde:
„Disciplina Istorie este predată în țările Uniunii Europene la toate nivelurile de studiu, în toți anii și la toate specializările. Potrivit rapoartelor recente, Istoriei îi sunt alocate în majoritatea țărilor de pe continent 2 ore pe săptămână, ceea ce face ca propunerea recentă din România de eliminare a disciplinei din trunchiul comun să fie în contradicție cu tendințele europene. Importanța strategică pe care o are studierea acestei discipline la nivel național nu poate fi în dezacord cu tendințele și proiectele europene”.
În locul reducerii numărului de ore, specialiștii propun revizuirea programei școlare pentru a o face mai coerentă și atractivă:
„Dacă modul de predare și desfășurare a lecțiilor este considerat astăzi neatractiv, considerăm că, în primul rând, ar trebui inițiată o dezbatere privind schimbarea programei școlare, și nu a planului-cadru. De-a lungul ultimilor ani, profesorii de Istorie au atras atenția cu privire la incoerența tematică din programa clasei a XI-a, iar cea de clasa a XII-a este considerată încărcată, fiind necesară decongestionarea ei. Soluția ar fi dată de învățarea istoriei românilor în ultimele două clase de liceu, cu o programă adecvată, pentru a cărei elaborare specialiștii Facultăților de Istorie își arată deplina disponibilitate, alături de colegii din învățământul preuniversitar”.
Ministerul Educației a pus în dezbatere publică săptămâna trecută noile planuri cadru pentru liceu, care au atra valuri de critici legate de statutul latinei, geografiei și istoriei.