Furtul coifului de la Coțofenești și a brăților dacice dintr-un muzeu din Olanda au readus în atenția publică situația vestigiilor istorice. În acest context, Agerpres prezintă cazul tezaurului de la Rădeni care a stat un deceniu pe holurile unei școli dintr-un sat din Neamț, până când a fost remarcat de un specialist care a făcut demersuri pentru a fi introduse în patrimoniul național.
Tezaurul a ajuns în vitrina școlii din satul Rădeni, după ce persoanele care le-au analizat la momentul respectiv au crezut că sunt din alamă și de dată recentă.
„Pe baza datelor cunoscute în prezent știm că depozitul de vase din aur a fost identificat în anii 1965-1966, cu prilejul unor lucrări agricole efectuate în partea de vest a satului Rădeni. Deși a existat informația că au fost descoperite opt recipiente din metal prețios, întregi și fragmentate, doar cinci dintre aceste piese au putut fi recuperate. Din acel moment începe o adevărată poveste, consemnată și în presa vremii, care putea avea ca deznodământ pierderea definitivă a acestor artefacte excepționale”, povestește Vasile Diaconu, cercetător în cadrul Complexului Muzeal Național Neamț care face demersuri pentru a fi introduse în patrimoniul național.
După descoperirea lor accidentală, vasele într-o vitrină de pe holul instituției de învățământ, alături de artefacte arheologice comune.
„Timp de un deceniu nu au atras atenția nimănui, fiind considerate obiecte de dată recentă. Abia în 1977, arheologul Virgil Mihailescu-Bârliba, în timpul unei vizite la școala din Rădeni, observă prețioasele vase din aur și, conștientizând importanța lor, a făcut demersuri pentru ca acestea să ajungă în patrimoniul muzeului județean. Fără această intervenție este foarte posibil ca respectivele obiecte să fi dispărut în anii următori’, a declarat Diaconu.
Trei vase întregi din tezaurul de la Rădeni se află în colecțiile Complexului Muzeal Național Neamț, iar fragmente de la alte două recipiente au ajuns, încă din anii ’70, în colecțiile Muzeului Național de Istorie și ale Băncii Naționale a României.
Din punct de vedere cronologic, depozitul de vase de aur este datat în secolele XII – XI î. Hr., la limita dintre Epoca bronzului și Epoca fierului.
Diaconu a precizat că până în momentul de față, singurele analogii pentru aceste vase sunt cunoscute în Bulgaria, la Valcitrăn și în Ucraina, la Krizovlin.
„În mod cert, spectaculosul tezaur de la Rădeni a aparținut unor membri ai elitei sociale de acum aproape 3.000 de ani și nu este exclus să fi fost adus dintr-un alt spațiu geografic”, a spus arheologul din Neamț.
O parte a tezaurului de la Rădeni, două cești de aur, au ajuns inclusiv în expoziția de la Muzeul Drents din Assen, de unde, pe 25 ianuarie, a fost furat coiful de aur de la Coțofenești, datat în secolele V-IV î.Hr., precum și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia.