Votul din luna mai pentru viitorul şef de stat al Poloniei are o mare influenţă asupra preşedinţiei de şase luni a Consiliului UE, pe care Varşovia a preluat-o de la 1 ianuarie. Atenţia prim-ministrului polonez Donald Tusk, un liberal de centru, va fi acaparată de alegerile interne şi de sarcina extrem de importantă de a asigura un succesor convenabil pentru actualul preşedinte conservator Andrzej Duda, scrie POLITICO, potrivit News.ro.
Andrzej Duda, un aliat al fostului partid de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS), a ratat puţine ocazii de a submina credibilitatea şi sprijinul popular al lui Tusk. De un an, pune piedici guvernului său să aplice mare parte din programul electoral prezentat de centru-dreapta. El a refuzat chiar să aprobe candidaţii guvernului pentru funcţii de ambasador.
Coaliţia Civică a lui Tusk, cu orientare de centru, este în continuare în sondaje în fruntea PiS – cu orientare naţionalistă, însă acest avantaj ar putea să nu dureze dacă ţara alege un alt preşedinte susţinut de PiS care să continue să îngenuncheze guvernul Tusk până la sfârşitul mandatului său, în 2027.
Alegerile au loc în timp ce Tusk încearcă să îndeplinească promisiunile făcute în timpul campaniei din 2023 – cum ar fi facilitarea accesului la avort sau acceptarea parteneriatelor civile indiferent de sex – menţinând în acelaşi timp coaliţia sa curcubeu cu Partidul Popular Polonez, Polonia 2050 şi Stânga.
Presiuni interne
Aceste presiuni interne vor constrânge Polonia în timpul preşedinţiei sale semestriale a UE, care începe la 1 ianuarie, a declarat Piotr Buras, şef de birou la Varşovia al thinktank-ului Consiliul European pentru Relaţii Externe. „Guvernul polonez percepe aceste alegeri ca fiind absolut fundamentale pentru viitorul ţării. Aceasta este, în esenţă, ceea ce contează cel mai mult pentru Tusk”, punctează analistul.
La rândul său, un diplomat UE a declarat că „statele membre şi Comisia sunt îngrijorate de faptul că preşedinţia poloneză a Consiliului va pune interesele naţionale înaintea celor europene, cum ar fi cele privind migraţia, comerţul, energia sau protecţia climei. Ei nu sunt văzuţi ca un intermediar onest. Se pare că totul se referă la alegerile prezidenţiale (poloneze)”, a explicat diplomatul pentru POLITICO.
Cu toate acestea, Varşovia a minimalizat impactul alegerilor prezidenţiale asupra schimbării avute în vedere pentru agenda de la Bruxelles. „Polonia va fi un intermediar onest şi va avea preşedinţia cea mai eficientă posibil”, a declarat ministrul polonez al afacerilor europene, Adam Szłapka, pentru POLITICO. „Alegerile, inclusiv cele prezidenţiale din Polonia, sunt o parte naturală a democraţiilor şi nu vor afecta în niciun fel activitatea noastră la Bruxelles”, a dat asigurări oficialul.
Revenirea lui Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite în ianuarie – şi în special poziţia sa privind Ucraina – s-ar putea dovedi o contrapondere la presiunile politice interne şi l-ar putea forţa pe Tusk să acorde mai multă atenţie evenimentelor de la Bruxelles. Împreună cu ţările baltice, Polonia a condus campania pentru ca UE să ofere mai mult sprijin militar şi financiar Ucrainei de la invazia la scară largă a Rusiei în 2022. Varşovia se teme acum că mult doritul acord de pace al lui Trump ar putea forţa Ucraina să cedeze teren Rusiei, întărind astfel ambiţiile geopolitice ale Moscovei.
Potrivit lui Andrzej Bobinski, director general al think tank-ului polonez Polityka Insight, acest lucru va fi în centrul atenţiei lui Tusk în timpul preşedinţiei poloneze a Consiliului şi va fi nevoie ca el „să navigheze în aceste ape tulburi din jurul subiectelor Trump, Ucraina şi leadership-ul său în Europa”.
Securitatea, prioritatea Poloniei
Ministrul polonez Szłapka a declarat că prioritatea ţării sale pe durata preşedinţiei sa este „securitatea în diferitele sale dimensiuni, inclusiv securitatea externă şi internă a UE”.
„Cu războiul lui Putin alături, printre tensiunile globale şi provocările interne, securitatea europenilor este fundamentul şi factorul de unitate”, a punctat el.
Întrebarea, însă, va fi cât de mult va (şi vrea) Polonia să mişte lucrurile. De când Tusk – fost preşedinte al Consiliului European – a revenit la masa summiturilor UE, anul trecut, Bruxelles-ul a sperat că premierul polonez va colabora cu Franţa şi Germania pentru a revitaliza UE. Dar trio-ul – cunoscut sub numele de „Triunghiul de la Weimar” – a avut doar un succes limitat de la revenirea lui Tusk la putere, parţial din cauza preocupărilor sale naţionale. Deşi Tusk a jucat un rol-cheie în obţinerea unui al doilea mandat de preşedinte al Comisiei Europene pentru Ursula von der Leyen, omologii săi europeni au simţit adesea că atenţia sa este împărţită. Între timp, Parisul şi Berlinul au trecut prin propriul haos intern, Germania îndreptându-se acum spre urne la începutul anului viitor.
„Va ridica Tusk acum, în sfârşit, mănuşa?”, se întreabă un oficial UE, căruia i s-a acordat anonimatul.
Elefanții politici din cameră
Reprezentanţa poloneză la Bruxelles, şi nu Varşovia, este mai probabil să conducă acţiunile la nivelul UE în următoarele şase luni, consideră diplomaţii.
„Tusk schiţează politica în linii foarte largi”, a declarat Bobinski de la Polityka Insight, adăugând că nu crede că liderul polonez „va avea capacitatea de atenţie şi voinţa de a intra cu adevărat în profunzimea politicii de la Bruxelles”.
Există, de asemenea, câţiva elefanţi politici în cameră.
Întoarcerea lui Tusk a răsturnat administraţia naţionalist-conservatoare a PiS, care s-a aliat cu premierul ungar Victor Orbán pentru a contracara diverse programe ale UE. Deşi schimbarea gărzii a readus Varşovia în tabăra centristă şi proeuropeană, Polonia se află în continuare în afara consensului general european în dosare mai delicate, cum ar fi politica UE privind clima.
Cu toate acestea, în general, ştacheta pentru preşedinţia poloneză este relativ mai joasă, după incendiara preşedinţie a Ungariei. De asemenea, noua Comisie Europeană va fi încă în curs de acomodare, propunerile legislative urmând să fie prezentate abia mai târziu în timpul preşedinţiei poloneze. „Nu vor face prea multe, dar nici nu vor dezamăgi prea mult”, a conchis oficialul UE.