Scenariile analizate în prezent în ceea ce priveşte liberalizarea pieţei de energie prevăd că aceasta se va face etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor, şi nu se limitează la data de 1 aprilie 2025, au precizat vineri reprezentanţii Ministerului Energiei, într-o informare de presă.
„Conform programului de guvernare şi planului de acţiune stabilit la nivelul Ministerului Energiei, nu există la acest moment o decizie de eliminare a plafoanelor la energie electrică şi gaze naturale începând cu 1 aprilie 2025. Programul de guvernare prevede «elaborarea unui mecanism privind dereglementarea pe baza unui calendar etapizat, cu protejarea consumatorilor şi asigurarea unui climat concurenţial solid, previzibil, pentru preţuri accesibile la energie electrică şi gaze naturale»”, scrie în informarea ministerului, potrivit Agerpres.
„Scenariile analizate în prezent de Grupul Interministerial creat în luna noiembrie 2024 prin decizia Prim-ministrului României 380/2024 prevăd foarte clar că liberalizarea se va face etapizat, cu protejarea tuturor consumatorilor şi nu se limitează la data de 1 aprilie 2025 sau la consumatorii vulnerabili”, a precizat Ministerul Energiei.
Instituția mai transmite că scenariile de lucru ţin cont de implementarea unor mecanisme deja testate de statul român, precum cardurile de sprijin (de exemplu cardul de energie, cardul de alimente, cardul de vacanţă), însă nu sunt excluse ajustări sau măsuri care vor fi identificate pe parcursul întâlnirilor de lucru ale Grupului Interministerial.
„Ne-am propus ca până la finalul lunii ianuarie să identificăm cele mai bune soluţii pentru perioada post 1 aprilie 2025. Obiectivul ministrului Energiei, având şi calitatea de vicepreşedinte al comitetului interministerial pentru protejarea consumatorilor vulnerabili şi combaterea sărăciei energetice, este ca şi după 1 aprilie 2025, şi aici ne referim la toate categoriile de consumatori, preţurile la energie să fie corecte şi nu vină ca o povară pentru bugetele lor”, conform informării citate.
Burduja: „Există argumente” pentru continuarea plafonării
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat vineri că există mai multe scenarii, unul dintre acestea fiind continuarea, o perioadă, a schemei de plafonare-compensare, pentru toată lumea.
„Şi avem argumente. Este o schemă cunoscută de piaţă, avem o instabilitate pe piaţa regională. Iată ce s-a întâmplat de la 1 ianuarie cu stoparea tranzitului de gaz rusesc şi creşterea preţului la gaze pe burse. Există argumente şi cred că şi Comisia Europeană va fi deschisă în faţa unei asemenea idei”, a explicat Burduja, la Digi24.
El a reiterat că în această lună va trebui să se vină cu o propunere finală de calendar şi a subliniat că în Programul de guvernare se vorbeşte despre o liberalizare etapizată, prudentă, în care, pe de o parte, să fie protejat consumatorul final şi, pe de altă parte, să se asigure lichiditatea pe piaţă, să existe energie de vânzare.
Întrebat pe ce perioadă ar putea fi prelungită plafonarea, ministrul Energiei a precizat că din iarnă „ieşim pe baza cadrului legal actual” şi ulterior poate fi vorba de câteva luni, dar urmează să stabilească scenariul, până la finele lunii ianuarie, Comitetul interministerial.
„Poate fi vorba de câteva luni, poate fi vorba de finalul anului. România este într-o procedură timpurie de infringement pe aceste plafonări, pentru că noi am plafonat preţurile de la producători pe tot lanţul, practic, până la clientul final, ceea ce este o derogare de la principiile pieţei libere, pieţei europene.(…) Această schema trebuie să fie şi ea finanţată de undeva. Aţi văzut decizia Curţii Constituţionale. Analizăm să vedem implicaţiile ei, să vedem de unde putem finanţa o astfel de schemă (…) Discuţia trebuie încheiată până la final de ianuarie. Până atunci vrem să ne vedem cu toată piaţa, nu doar noi, instituţiile guvernamentale. În acest Comitet este şi industria reprezentată, furnizorii, distribuitorii”, a explicat Burduja.
Potrivit ministrului scenariile ar fi, pe lângă prelungirea schemei aşa cum este, prelungirea cu accent pe consumatorii vulnerabili şi anumite mecanisme de sprijin şi pentru consumatorii non casnici, probabil pe anumite domenii pe care România le defineşte ca având nevoie de sprijin în plus din partea statului, ca de exemplu industria grea, care depinde foarte mult de preţul energiei electrice şi de cel al gazelor.