Numărul românilor cu studii superioare care pleacă să lucreze în străinătate a crescut cu aproape 70.000 între cele două Recensăminte, iar cei mai mulți plecați sunt din București, urmați de cei din Constanța și Bihor.
Peste 4 milioane de români au emigrat în cei peste 30 de ani de la Revoluția din 1989, arată un think tank austriac, specializat în politici publice. Trimit înapoi remitențe, iar când se întorc, aduc noi abilități și atitudini. Migrația a prevenit, de asemenea, probleme sociale semnificative în România, oferind locuri de muncă celor altfel șomeri, în special în anii de dificultăți economice. De asemenea, se poate susține că plecarea din țara de origine a unei populații tinere, bărbați, îndrăznețe și adesea slab calificate a adus o mai mare stabilitate socială (și, prin urmare, politică), susțin autorii documentului.
Din păcate, migranții și familiile lor (în special copiii și vârstnicii) sunt vulnerabile atât în raport cu autoritățile, cât și la nivel personal. Este posibil ca acest lucru să fi contribuit la radicalizare: diaspora se înclină sistematic către partide care par a fi anti-establishment, chiar și atunci când aceste partide sunt de extremă dreapta, mai precizează documentul.
S-a susținut că migrația lucrătorilor cu înaltă calificare privează România de oportunități de creștere. Această afirmație are însă foarte puține date care să o confirme sau să o infirme. Deși este intuitiv clar că întoarcerea migranților cu înaltă calificare ar fi o oportunitate pentru economia românească, nu este deloc clar dacă economia sau statul au capacitatea de a valorifica această oportunitate.
La o primă vedere, cei mai mulți români plecați la muncă în străinătate sunt cei cu studii liceale și absolvenți de școală profesională. Evident, și cu ei Statul a cheltuit bani pentru a le oferi educația primită. (click pe imagine pentru a o mări)
Ne-am uitat mai în detaliu la cei care pleacă și care au studii superioare. La data efectuării Recensământului, situația pe județe arăta ca mai jos: (click pe imagine pentru a o mări)
Potrivit datelor Eurostat, față de 2008, numărul românilor care au cel puțin o facultate și care trăiesc într-un alt stat a crescut cu 144%. De asemenea, numărul de absolvenți de liceu sau școală profesională din România care trăiesc într-o altă țară a UE a crescut de la 806.000 persoane în 2008 la 1.437.000 persoane.
Din punct de vedere financiar, pentru fiecare migrant care a absolvit o universitate, România pierde aproximativ 50.000 de dolari/ persoană. Această sumă reprezintă costul a 16-20 de ani de școlarizare, bani care nu pot fi recuperați de societatea românească. Paradoxal, la nivel guvernamental, nu se acordă nicio importanță acestui subiect, fiind în general dezbătut ca parte a problemei deficitului de forță de muncă, se mai arată în studiul citat.
Numărul emigranților români din ultimii 8 ani
Dintre românii plecați în străinătate, un sfert sunt cu studii superioare, confirmă un raport al Băncii Mondiale. Exodul de creiere poate avea consecințe grave pentru dezvoltarea viitoare a României, iar orașe ca București, Cluj, Iași și Timișoara resimt această presiune de pe piața muncii.
În domeniul asistenței medicale, scurgerea de creiere a devenit o reală urgență, profesioniștii calificați devenind din ce în ce mai greu de găsit. De exemplu, rata de neocupare a locurilor de muncă în sectorul sănătății a fost mai mult decât dublă față de media economiei.
- Practic, unul din patru medici a plecat să lucreze în străinătate. Între anii 2000 și 2013, numărul medicilor români care au părăsit țara a crescut cu peste 650 la sută, depășind 14.000 în 2013 (peste 25 la sută din totalul medicilor români). Ca urmare, multe zone rurale sunt lăsate fără asistență medicală, agravând situația celor mai săraci români.
Termenul „exod de creiere” a fost menționat prima oară de către Societatea Regală Britanică pentru a se referi la emigrarea oamenilor de știință și tehnologilor din Regatul Unit în Statele Unite și Canada. În zilele noastre, sintagma este folosită pentru a descrie emigrarea persoanelor cu calificări înalte- ingineri, medici, oameni de știință și alți profesioniști cu înaltă calificare.
Motivele pentru care are loc exodul creierelor sunt diverse: lipsa de locuri de muncă, subdezvoltarea economică, salariile mici, subutilizarea specialiștilor, lipsa de finanțare a cercetării, discriminarea în muncă, lipsa tradițiilor științifice sau motive care țin de birocrație ori de dorința de recunoaștere profesională, după cum arată un alt studiu.
Până în 2006, migrația românească era mai mult una temporară, reprezentată de persoane cu studii medii care mergeau să muncească în afara țării pentru a strânge nișe bani. Odată cu aderarea României la UE la 1 ianuarie 2007, profilul migranților s-a schimbat din nou, migrația persoanelor cu înaltă calificare devenind tot mai consistentă.
În România, cea mai mare rată a migrației externe a fost înregistrată în 2008, când aproximativ 2% din întreaga populație a părăsit România. Datele arată că această tendință de emigrare este în creștere.
Vezi aici un studiu OECD pe tema emigranților români
Citește aici studiul ”Impactul exodului creierelor în România. Soluții posibile.