Inflația anuală în Uniunea Europeană a fost de 2,4% în aprilie 2025, în scădere față de 2,5% în martie. Cele mai ridicate rate anuale au fost înregistrate în România (4,9%), Estonia (4,4%) și Ungaria (4,2%), potrivit datelor publicate de Eurostat, oficiul de statistică al Uniunii Europene.
Eurostat măsoară un indice armonizat al prețurilor, pentru a putea compara scumpirile din statele membre UE. Inflația în România a fost în martie de 4,9% măsurată atât prin IPC (indicele prețurilor de consum) cât și prin Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum (IAPC). Vezi mai jos în articol care e diferența între cele două tipuri de măsurători.
Cele mai scăzute rate anuale au fost înregistrate în Franța (0,9%), Cipru (1,4%) și Danemarca (1,5%).
Comparativ cu martie 2025, inflația anuală a scăzut în treisprezece state membre, a rămas stabilă în trei și a crescut în unsprezece.
În aprilie 2025, cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației din zona euro a provenit din servicii (+1,80 puncte procentuale, pp), urmate de alimente, alcool și tutun (+0,57 pp).
Contraperformanța în materie de inflație este oglindită și de evoluția economiei. INS a publicat estimarea preliminară pentru PIB-ul din trimestrul 1 al anului 2025, arătând o cvasi- stagnare față de trimestrul 4 al anului 2024, când a crescut cu 0,5% față de trimestrul anterior (date ajustate sezonier).
O comparație a ratei de creștere a României cu celelalte economii europene este disponibilă doar pe baza datelor ajustate sezonier, conform cărora România a crescut cu 0,5% în trimestrul 1 al anului 2025, mult mai lent decât zona euro (+1,2% ) și UE (+1,4% ).
„Performanța României a fost printre cele mai scăzute din UE, probabil declanșată de performanța scăzută a economiei germane, care a scăzut pentru al patrulea trimestru consecutiv (-0,2%), industria prelucrătoare a României fiind strâns legată de industria auto germană. În același timp, ceilalți doi parteneri comerciali ai României au crescut doar moderat, Italia crescând cu 0,6% față de anul precedent și Franța cu 0,8% față de anul precedent”, arată un raport al UniCredit Bank.
Cele mai bune performanțe din UE au fost înregistrate de Irlanda (+10,9%), Polonia (+3,8% ), Lituania (+3,2% ) și Bulgaria (+3,1%). Alte țări din Europa Centrală și de Est care au crescut mai rapid în primul trimestru din acest an au fost Republica Cehă și Slovacia.
Diferența dintre inflația măsurată prin IPC și IAPC
IPC utilizează principiul „național” al consumului, urmărind cheltuielile de consum ale rezidenţilor, indiferent dacă acestea sunt efectuate în interiorul sau în afara graniţelor ţării.
IAPC măsoară modificările produse în evoluția preţurilor care au survenit pe teritoriul României. Astfel, pentru construirea IAPC se utilizează principiul “domestic”, luând în calcul consumul tuturor gospodăriilor de pe teritoriul ţării, indiferent de naţionalitate, statut rezidenţial sau sau social, exceptând ambasadele străine aflate pe teritoriul României.
De asemenea, ca metodologie în construirea IPC se utilizează un nomenclator de mărfuri şi servicii, structurat pe 54 posturi de produse alimentare, 111 posturi de produse nealimentare şi 50 de posturi de servicii, semnificative pentru consumul populaţiei.
În sistemul european, în construirea IAPC, se utilizează o clasificare a cheltuielilor după destinaţia de consum, care regrupează posturile din sistemul național care asigură comparabilitatea indicilor la nivel european, și este structurată pe 12 diviziuni detaliate, 47 de grupe, clase și sub‐clase.