Anemia poate avea efecte semnificative asupra dezvoltării fizice și cognitive în cazul copiilor și adolescenților. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 40% dintre copiii cu vârste între 6 luni și 5 ani suferă de anemie. Statisticile din 2019 arată că, în România, prevalența anemiei feriprive (anemia prin lipsă de fier) la nivel național se situa la valoarea de 27,1%, grupa cea mai afectată fiind copiii între 1 și 4 ani.
Anemia apare atunci când numărul de globule roșii sau cantitatea de hemoglobină din sânge scade sub limitele normale pentru vârsta copilului. Globulele roșii sunt responsabile cu transportul oxigenului în organism, iar lipsa acestora poate supune corpul unui nivel crescut de stres, afectând funcționarea organelor și a mușchilor. De aceea, simptome precum pielea palidă, oboseala accentuată și dificultățile de învățare sunt adesea întâlnite la copiii anemici.
Cauzele anemiei pot varia de la o dietă săracă în fier și alți nutrienți, până la distrugerea excesivă a globulelor roșii sau pierderi de sânge prelungite. Potrivit American Academy of Pediatrics, în perioadele de creștere rapidă, cum ar fi primul an de viață și adolescența, anemia apare cel mai frecvent.
De ce apare anemia
Anemia poate fi rezultatul unei producții insuficiente de globule roșii, a distrugerii excesive a acestora sau a pierderii lor prin sângerare.
Producția insuficientă de globule roșii
Aceasta este una dintre cele mai frecvente cauze ale anemiei și apare atunci când copilul nu primește suficient fier sau alți nutrienți esențiali din alimentație, cum ar fi vitamina A, acidul folic și vitamina B12. Dieta săracă în alimente precum carnea roșie, fasolea și legumele cu frunze verzi contribuie la dezvoltarea anemiei prin deficit de fier (anemie feriprivă).
În România, aportul insuficient de fier se observă frecvent la copiii sub 12 luni alăptați exclusiv fără suplimentare de fier sau la cei care sunt hrăniți cu formule de lapte nefortificate corespunzător, conform Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului (INMSC). Laptele matern, deși conține fier cu o biodisponibilitate mare, nu este suficient pentru a acoperi necesitățile copilului după vârsta de 4-6 luni. Așadar, diversificarea alimentară întârziată și aportul insuficient de alimente bogate în fier duc la dezvoltarea anemiei.
Distrugerea excesivă a globulelor roșii
Acest tip de anemie poate apărea atunci când copilul suferă de anumite afecțiuni genetice care afectează durata de viață a globulelor roșii. Bolile ereditare, cum ar fi talasemia și anemia falciformă, sunt exemple de afecțiuni care duc la distrugerea prematură a globulelor roșii.
Potrivit OMS, aceste boli sunt rare, iar copiii afectați pot prezenta simptome mai severe de anemie, cum ar fi oboseală extremă, paloare și dificultăți respiratorii. Distrugerea rapidă a globulelor roșii implică și o capacitate redusă a organismului de a compensa pierderea acestora, determinând scăderea nivelului de hemoglobină și manifestarea simptomelor anemiei.
Pierderea de globule roșii prin sângerare
Pierderile cronice de sânge, cum ar fi cele cauzate de boli intestinale, alergii alimentare sau menstruații abundente la adolescente, sunt un alt factor important. Potrivit INSMC, copiii care se confruntă cu boli gastrointestinale sau hemoragii cauzate de alergii la proteina din laptele de vacă prezintă un risc crescut de anemie. Absorbția deficitară a fierului din cauza unor afecțiuni digestive, cum ar fi boala celiacă sau boala Crohn, poate agrava situația.
Semnele anemiei
Semnele anemiei la copii și adolescenți pot fi inițial subtile, dar pe măsură ce afecțiunea avansează, devin tot mai evidente și imposibil de ignorat. Unul dintre primele indicii pe care părinții îl pot observa este paloarea. Pielea copilului își pierde strălucirea naturală, iar buzele și interiorul pleoapelor capătă o nuanță mai deschisă, reflectând scăderea numărului de globule roșii. Aceste modificări pot trece neobservate, în special atunci când anemia se instalează treptat.
Oboseala persistentă reprezintă un semnal semnificativ al anemiei. Un copil afectat va părea mai epuizat decât în mod obișnuit, chiar și după o noapte lungă de somn. Activitățile care anterior erau realizate fără dificultate devin acum adevărate provocări, iar copiii încep treptat să evite efortul fizic. Acest comportament se reflectă în rutina zilnică, copiii devenind mai apatici și mai puțin interesați de jocuri sau activități recreative. Pot apărea frecvent episoade de somnolență pe parcursul zilei, iar trezitul dimineața devine tot mai dificil.
Iritabilitatea este un alt aspect care poate atrage atenția părinților. Copilul anemic tinde să devină mai agitat și reactiv, manifestând o sensibilitate exagerată la stimuli care în trecut erau ignorați sau tratați cu calm. Această schimbare de comportament poate fi atribuită lipsei de oxigen în țesuturi, influențând starea de bine și dispoziția generală.
Un simptom aparte și destul de alarmant, asociat cu anemia severă, este pica, adică dorința copilului de a consuma lucruri necomestibile, cum ar fi gheață, pământ, hârtie sau cretă. Apariția acestui comportament semnalează un deficit sever de fier și impune intervenție medicală promptă.
Pe măsură ce anemia devine mai severă, apar simptome suplimentare. Copiii pot prezenta respirație rapidă și superficială, semn că organismul încearcă să compenseze nivelul scăzut de oxigen. Bătăile inimii devin mai frecvente, iar uneori părinții pot observa pulsul accelerat doar prin simpla atingere a pieptului copilului. Durerile de cap sunt frecvente și pot fi asociate cu amețeli și episoade de leșin, mai ales în timpul activităților care implică efort sau când copilul se ridică brusc în picioare.
Un alt simptom al anemiei este sindromul picioarelor neliniștite. Copiii simt nevoia de să-și miște constant picioarele, mai ales în timpul nopții, perturbând astfel somnul și accentuând oboseala. Mâinile și picioarele pot prezenta umflături din cauza retenției de lichide, semn al unei circulații deficitare provocate de oxigenarea insuficientă a organismului.
Toate aceste simptome afectează starea fizică a copilului, capacitatea de concentrare și procesul de învățare. Performanța școlară poate scădea vizibil, copilul devenind mai distras și mai puțin interesat de activitățile ce implică atenție și efort mental.
Ce e de făcut dacă ai un copil anemic
Atunci când un copil sau un adolescent este diagnosticat cu anemie, este important ca părinții să colaboreze cu medicul pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat. Potrivit OMS și INSCM, evaluarea corectă începe cu analize de sânge detaliate, care includ hemograma completă și determinarea nivelului de feritină serică. Aceste teste ajută la confirmarea deficitului de fier și la stabilirea severității anemiei.
Dacă este vorba de anemie feriprivă, medicii recomandă suplimentarea cu preparate din fier. Conform INSCM, aceste suplimente sunt administrate în doze specifice, adaptate vârstei și greutății copilului. Durata tratamentului depinde de gravitatea deficitului și de progresul observat. Este important ca fierul să fie administrat în condiții care favorizează absorbția optimă, cum ar fi pe stomacul gol, iar părinții trebuie să discute cu medicul despre modul de administrare pentru a minimiza efectele secundare, precum disconfortul gastric.
Suplimentele de fier sunt cel mai des recomandate sub formă de siropuri sau tablete masticabile pentru copii, iar efectele pozitive se pot observa în câteva săptămâni de la începutul tratamentului.
În cazurile în care anemia este cauzată de deficiențe de vitamina B12 sau acid folic, medicii pot recomanda suplimente care conțin acești nutrienți.
Alimentația corectă completează tratamentul. Dieta copilului trebuie să includă surse bogate în fier și alimente care îmbunătățesc absorbția acestuia, precum carnea roșie, leguminoasele, ouăle și legumele cu frunze verzi. Totodată, consumul de alimente care conțin vitamina C, precum fructele citrice, ajută la creșterea absorbției fierului. INSCM subliniază că părinții ar trebui să evite introducerea laptelui de vacă integral înainte de vârsta de 12 luni, deoarece poate afecta absorbția fierului.
Monitorizarea continuă a stării copilului este importantă pentru a verifica eficiența tratamentului. Analizele de sânge periodice sunt recomandate pentru a urmări nivelurile de hemoglobină și feritină și pentru a ajusta tratamentul, dacă este necesar.
Pentru copiii cu afecțiuni ereditare, cum ar fi talasemia, tratamentul poate necesita o abordare mai complexă, implicând monitorizare hematologică de specialitate.
Reguli de prevenție
Pentru a preveni anemia, părinții pot adopta câteva măsuri simple, dar eficiente. OMS recomandă o dietă echilibrată care include alimente bogate în fier și alți nutrienți esențiali. Iată câteva sugestii:
- Includerea alimentelor bogate în fier la mesele zilnice: carnea roșie, peștele, leguminoasele și cerealele fortificate sunt surse importante de fier;
- Combinarea alimentelor bogate în fier cu cele bogate în vitamina C: portocalele, căpșunile și roșiile pot spori absorbția fierului, ajutând la prevenirea carențelor;
- Evitarea alimentelor care pot inhiba absorbția fierului: consumul băuturilor carbogazoase bogate în zahăr și cofeină, a celui de ceai verde sau negru și cafea trebuie limitat, deoarece aceste băuturi pot reduce absorbția fierului din alimente. În plus, alimentele bogate în calciu ar trebui consumate la ore diferite de cele bogate în fier.
Pentru sugarii alăptați, se recomandă suplimentele de fier de la vârsta de 4 luni, până când încep să consume alimente solide bogate în fier. În cazul copiilor hrăniți cu lapte praf, se recomandă formulele fortificate cu fier. După vârsta de un an, consumul de lapte de vacă ar trebui limitat la maximum 2 căni pe zi, deoarece acesta poate reduce absorbția fierului și poate da senzația de sațietate, împiedicând consumul de alimente bogate în fier.
Sursa foto: Dreamstime.com