Timpul petrecut pe internet de către adolescenți crește în funcție de vârstă, de la o medie două ore la cei de 9-10 ani, până la șase ore la 15-19 ani. În funcție de vârstă, se schimbă și preferințele de consum. În final, unii ajungă să petreacă și peste cinci ore pe o singură aplicație, în cele mai multe cazuri – TikTok, potrivit unui studiu al Centrului pentru Jurnalism Independent.
- Studiul intitulat „Relația cu informația și obiceiurile de consum media ale copiilor și tinerilor din România” a analizat tendințele celor cu vârste cuprinse între 9 și 19 ani în ceea ce privește rețelele de socializare și presă.
- Eșantionul este de 1.852 de elevi din România, constituit din mai multe subeșantioane formate din elevi din clasele a III-a și a IV-a, de gimnaziu și de liceu. Marja de eroare a eșantionului este de ±1% și are un nivel de încredere de 95%.
Care este platforma pe care elevii stau cele mai multe ore
Datele analizate arată că aproape 32% din liceeni petrec peste cinci ore în fiecare zi pe TikTok. Un sfert din elevii de gimnaziu fac parte din același lucru. La polul opus, doar 1% din elevii de liceu și 1,5% din elevii de gimnaziu afirmă că nu petrec deloc timp pe TikTok.
Cât privește Instagram, 22,8% dintre elevii de liceu și 17,8% dintre elevii de gimnaziu spun că petrec peste cinci ore pe zi pe rețeaua de socializare creată de Meta. Cei mai mulți dintre ei afirmă că petrec pe Instagram sub o oră pe zi (26,1% dintre elevii de liceu și 34,6% dintre cei de gimnaziu).
Elevii spun că principalul motiv pentru care adolescenții petrec timp pe Instagram este dorința de socializare.
„Elevii folosesc Instagram cu precădere pentru a vorbi cu prietenii, familia sau alte persoane (83% – liceu, 74% – gimnaziu), pentru a se uita la ce postează alții (83% – liceu, 79% – gimnaziu), dar și pentru a interacționa cu postările altora prin comentarii, reacții și like-uri (50% – liceu, 43% – gimnaziu). Interacțiunea cu postările celorlalți are loc cel mai des dacă ele sunt distribuite de prieteni, colegi sau alte persoane pe care le cunosc în viața reală”, se menționează în studiu.
TikTok, sursă de divertisment și relaxare pentru tineri
Studiul arată că motivul principal pentru care tinerii accesează TikTok nu este informarea.
„Aceștia vizionează conținut media ce ține de pasiunile lor, care îi amuză, și doar într-o proporție relativ mică pentru a se informa despre alte tipuri de subiecte. Majoritatea elevilor de liceu și gimnaziu se uită la ce postează alții în propriul feed, peste jumătate se uită și la live-uri, și tot jumătate (sau aproape jumătate în cazul elevilor de gimnaziu) interacționează cu postările altora. Majoritatea elevilor nu postează conținut pe TikTok – doar doi din zece elevi de liceu și de gimnaziu spun că fac acest lucru.” afirmă autorii studiului.
Care este aplicația cel mai des întâlnită în telefoanele adolescenților
Prima grupă analizată este cea a elevilor de clasele a 3-4, care petrec în medie două ore pe zi pe internet. La acești copii, cu vârste 9 și 10 ani, YouTube este cea mai folosită aplicație, urmată de WhatsApp și Roblox, care nu este o rețea de socializare, ci o platformă de jocuri. Doar 2,2% dintre elevii de clasa a III-a și a IV-a spun că nu au cont pe nicio platformă. Aproape 38% accesează TikTok.
WhatsApp, folosită de cei mai mulți elevi de gimnaziu
Spre deosebire cei din clasele a III-a și a IV-a, doar 28% dintre elevii de gimnaziu folosesc platforma de jocuri Roblox. WhatsApp este aplicația favorită a acestui grup de adolescenți, fiind folosită de 85% dintre ei. Urmează YouTube cu 81%, TikTok cu 72% și WhatsApp cu 70%. Aceștia petrec în medie 4 ore pe zi pe internet.
Ce aplicații folosesc liceenii
Odată cu creșterea în vârstă, crește și timpul petrecut pe internet. Liceenii sunt cei care stau cel mai mult pe rețelele de socializare, cea mai folosită fiind Instagram, 93% dintre ei folosind această platformă. Urmează WhatsApp cu 90% și TikTok cu 85%.
Adolescenții se informează de la prieteni sau din social media, nu din presă
În cadrul studiului au fost analizate și sursele de informare ale tinerilor. Discuțiile de grup cu prietenii și familia reprezintă principala sursă. Aproape șapte din zece elevi de gimnaziu și de liceu declară că petrec două ore pe zi sau mai mult în discuții cu prietenii, iar peste cinci din zece elevi din aceleași categorii de vârstă spun că petrec o perioadă similară de timp implicați în discuții cu familia și adulții din jurul lor.
De asemenea, tinerii preferă știrile distribuite de alții pe rețelele de socializare (45,5%), în dauna celor din presa clasică (33,6%).
Cum identifică tinerii informațiile false
Studiul prezintă mai multe criterii prin care elevii decid dacă o informație este falsă sau nu. Cei mai mulți dintre ei (58,9%) o consideră adevărată dacă confirmă ceea ce știau deja. Următoarele criterii sunt: verifică dacă informația apare în mai multe surse (56,6%) și dacă pot identifica sursa sau autorul informației (47%).
Recomandările Centrului pentru Jurnalism Independent
Raportul conține și o serie de recomandări, îndreptate în special înspre domeniul educațional. Având în vedere că toți tinerii folosesc internetul și rețelele de socializare în fiecare zi, aceste aspecte ar trebui abordate, în primul rând, în școală.
„Este important ca școala să dezvolte competențe care să le permită elevilor analiza critică a conținutului online, să-i învețe mecanismele prin care funcționează rețelele sociale, tehnici de verificare a informațiilor, dar și elemente care țin de „bunăstarea digitală” – gestionarea timpului petrecut online etc.
Aceste competențe trebuie dezvoltate longitudinal, pe parcursul mai multor ani de studiu, începând de la definirea și clarificarea conceptelor utilizate (dezvoltarea vocabularului) și continuând cu aplicarea acestora, în funcție de nivelul de complexitate adecvat vârstei. Astfel, cursurile și activitățile de educație media ar trebui integrate atât în curricula pentru ciclul primar, cât și pentru cele gimnazial și liceal.
Având în vedere dimensiunea problemei, dezvoltarea acestor competențe trebuie făcută atât transversal și integrat în curricula disciplinelor deja existente, cât și prin discipline de sine stătătoare, care să permită abordarea în profunzime a acestor subiecte.” informează studiul.