Guvernul olandez exclude din raportările publice miliarde de euro din vânzările companiei tehnologice ASML către China, o decizie luată în perioada în care Mark Rutte, noul șef al NATO, încă era prim-ministru al Olandei, arată o investigație publicată vineri de Reuters.
Până la decizia din mandatul lui Rutte, scrie Reuters, raportarea exporturilor de bunuri „cu utilizare duală” – care pot avea aplicații militare – era o practică de rutină a guvernului olandez. Experții care se bazează pe date publice pentru a înțelege capacitățile militare ale țărilor ar putea acum să nu mai aibă o imagine completă.
ASML, un producător de echipamente pentru cipuri electronice, este una dintre cele mai mari companii din Olanda și Europa, guvernul Rutte anunțând în luna martie a anului trecut ceea ce el a numit „Operațiunea Beethoven”: un plan de investiții masiv, în valoare de 2,5 miliarde de euro, pentru a convinge ASML să nu își externalizeze producția.
ASML publică date privind vânzările sale către China, care s-au ridicat la aproximativ 7 miliarde de dolari în primele nouă luni ale anului 2024, însă nu arată defalcat tipul de echipamente vândut în fiecare regiune a lumii.
Informația are relevanță financiară și militară, deoarece tipul de echipamente achiziționat de clienții ASML determină gradul de sofisticare al cipurilor pe care aceștia le pot produce.
Decizia guvernului olandez de a exclude majoritatea vânzărilor ASML către China din raportările publice, confirmată acum de Ministerul de Externe al Olandei pentru Reuters, datează din septembrie 2023.
Cu câteva luni înainte, sub presiunea Statelor Unite, guvernul olandez a introdus o listă națională de bunuri „cu utilizare duală” considerate de importanță militară, concentrându-se pe echipamentele DUV (Deep Ultraviolet) ale ASML, care necesită licență de export. Echipamentele mai avansate EUV (Extreme Ultraviolet) au necesitat întotdeauna o astfel de licență.
În răspunsuri transmise agenției Reuters, Ministerul de Externe al Olandei a precizat că, deși este obligatorie dezvăluirea licențelor pentru bunurile considerate sensibile de Uniunea Europeană, precum echipamentele EUV, această cerință nu se aplică echipamentelor DUV de pe noua listă olandeză.
„Motivul este că dezvăluirea unor astfel de informații ar putea fi ușor asociată cu companii specifice, dezvăluind astfel date comerciale sensibile”, afirmă ministerul.
Frank Slijper, reprezentant al organizației pentru pace PAX, care monitorizează îndeaproape exporturile de arme, a criticat politica. El a declarat că cerințele de transparență există pentru a permite evaluări corecte ale capacităților militare ale statelor și pentru a preveni conflictele.
„Nu este în interesul nimănui să crească nivelul de secretizare”, subliniază acesta.
Într-un raport transmis parlamentului în noiembrie 2024, Ministerul de Externe olandez a indicat că China a fost a șasea destinație ca mărime pentru bunurile olandeze „cu utilizare duală”, cu exporturi în valoare de 253 milioane de euro (262 milioane de dolari) în 2023, puțin sub Elveția.
Calculele făcute de jurnaliștii Reuters arată însă că China ar fi fost pe primul loc, înaintea Taiwanului, Coreei de Sud, SUA și a Marii Britanii, dacă vânzările „cu utilizare duală” ale ASML ar fi fost incluse în datele raportate. ASML a refuzat să comenteze imediat.
Informația nu a fost comentată deocamdată nici de Mark Rutte, ales șef al NATO în luna iunie a anului trecut.
Poreclit „Teflon Mark” în Olanda, datorită abilității sale de a supraviețui scandalurilor politice, el a fost ales în fruntea NATO, în parte datorită relației bune pe care a avut-o cu Donald Trump în timpul primului său mandat de președinte. A fost perceput drept candidatul ideal care să discute cu acesta în cazul unei reveniri a politicianului republican la Casa Albă.
Europa „ar trebui să nu se mai plângă și vaite și să fie cicălitoare” cu privire la Trump și să se concentreze în schimb pe ceea ce poate face ea pentru Ucraina. „Trebuie să lucrăm cu oricine este pe ringul de dans”, a spus el în timpul Conferinței de Securitate de la Munchen de anul trecut.
Trump, care urmează să fie învestit ca al 47-lea președinte al SUA luni, a făcut din combaterea Chinei principala politică a sa pe plan extern în timpul primului mandat din 2016-2020. Din declarațiile sale de până acum el a lăsat de înțeles că va aborda o linie și mai dură în relațiile cu Beijingul.
Totuși, el a declarat recent că prevede că se „va înțelege” cu președintele chinez Xi Jinping, care nu a dat însă curs invitației de a participa la inaugurarea sa, trimițând în schimb un reprezentant.