Kremlinul a afirmat joi că „urmărește foarte îndeaproape” retorica „dramatică” a președintelui ales american Donald Trump, care a evocat anexarea Groenlandei, teritoriu danez situat în Arctica, acolo unde Rusia este un actor major, scrie AFP.
„Arctica este o zonă a intereselor noastre naționale, suntem prezenți acolo și vom continua să fim. Dorim să menținem pacea și stabilitatea în această regiune și suntem pregătiți să interacționăm cu toate părțile pentru aceasta”, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, potrivit Agerpres.
„Urmărim foarte îndeaproape evoluția destul de dramatică a situației care, slavă Domnului, este încă la nivel de declarații”, a adăugat Peskov.
Rivalitățile în regiunea arctică sunt în creștere din cauza importanței sale strategice și a presupuselor sale resurse minerale.
SUA dețin deja o bază militară în Groenlanda.
Într-o conferință de presă de marți, Donald Trump a refuzat să excludă recurgerea la forță pentru anexarea acestui teritoriu autonom al Danemarcei. El declarase deja că controlul Groenlandei este „o necesitate absolută” pentru „securitatea națională și libertatea în întreaga lume”.
Aceste declarații au suscitat un val de condamnări din partea capitalelor europene, care au cerut respectarea suveranității Danemarcei asupra acestui teritoriu, în timp ce Marea Britanie a refuzat să „condamne” afirmațiile „celui mai apropiat aliat” al său.
Ca reacție la comentariile europene, Dmitri Peskov a încercat să facă o paralelă forțată cu cele patru regiuni ucrainene anexate în septembrie 2022 de Moscova în urma războiului declanșat la 24 februarie 2022 împotriva Ucrainei, pretinzând că Moscova a organizat referendumuri în teritoriile respective – Donețk, Luhansk (est), Herson și Zaporojie (sud), care între altele se află sub controlul armatei ruse. Aceste simulacre de referendumuri nu au fost recunoscute nici măcar de marea majoritate a aliaților Moscovei.
„Dacă vorbim despre necesitatea de a ține cont de părerea oamenilor, poate că trebuie să ne amintim și de cea a locuitorilor celor patru noi regiuni ale Federației Ruse. Și de a manifesta același respect pentru dorința populației Groenlandei”, a mai spus Peskov.
În același timp, Kremlinul a negat joi contactele cu echipa președintelui ales al SUA, Donald Trump, și a cerut să se aștepte învestirea acestuia la 20 ianuarie pentru a discuta despre viitoarele discuții și întâlniri, notează agenția spaniolă de presă EFE.
„Nu, nu au fost solicitări. Dar, din motive evidente, ar fi cu siguranță mai convenabil să așteptăm ca el să preia funcția”, a declarat Peskov în prima sa conferință de presă din 2025.
El a adăugat că, „dacă, după preluarea mandatului, se va menține voința politică pentru reluarea contactelor, atunci, desigur, președintele Vladimir Putin nu va face altceva decât să o salute”. Vladimir Putin „și-a exprimat în mai multe rânduri disponibilitatea pentru dialog și necesitatea unui astfel de dialog”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Recent, Trump însuși a considerat inoportună o întâlnire cu Putin înainte de inaugurarea sa, fapt pe care a spus că îl regretă, argumentând că în fiecare zi mulți tineri mor în războiul din Ucraina.
Cu toate acestea, Donald Trump și-a exprimat convingerea că se va putea întâlni cu președintele rus în primele luni ale mandatului său pentru a ajunge la o soluționare a conflictului.
La sfârșitul lunii decembrie, Trump a afirmat că Putin i-a cerut să se întâlnească cu el cât mai curând posibil, după ce liderul rus și-a exprimat această dorință în timpul conferinței sale de presă anuale.
La rândul său, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a exprimat dorința de a purta negocieri cu Trump cât mai curând posibil pentru a discuta despre garanții de securitate pentru țara sa, după care s-ar întâlni cu Putin pentru a pune capăt războiului, de la declanșarea căruia de către Rusia se vor împlini trei ani în februarie.
Pe de altă parte, Kremlinul a refuzat din nou joi să recunoască responsabilitatea Rusiei pentru prăbușirea unui avion al Azerbaijan Airlines la sfârșitul lunii decembrie, în pofida insistențelor autorităților de la Baku că aeronava a fost doborâtă de tiruri rusești, conform AFP.
Moscova nu a dezmințit și nici nu a confirmat această versiune a evenimentelor, alimentând furia Azerbaidjanului, o țară din Caucaz aliată Rusiei. Catastrofa a costat viața a 38 de persoane.
Întrebat joi despre aceste acuzații ale Azerbaidjanului, purtătorul de cuvânt al președinției ruse le-a ocolit, spunând că speră doar la o „anchetă obiectivă și imparțială”. „Suntem interesați într-o anchetă complet obiectivă și imparțială pentru a stabili cauzele acestui dezastru”, a afirmat Peskov, adăugând că specialiști ruși oferă „asistența necesară” anchetei.
Avionul efectua un zbor de la Baku la Groznîi, capitala republicii ruse Cecenia (din Caucaz), la 25 decembrie, dar s-a prăbușit lângă Aktau în Kazahstan, departe de destinația sa inițială.
Președintele azer Ilham Aliev a afirmat la sfârșitul lunii decembrie că avionul a fost vizat de ‘tiruri’ deasupra teritoriului rus. El a acuzat Moscova că încearcă să-și ascundă responsabilitatea, solicitându-i să prezinte scuze publice și plata unor despăgubiri.
Aliev și-a reiterat acuzațiile în această săptămână, insistând că „responsabilitatea pentru moartea cetățenilor azeri revine unor reprezentanți ai Rusiei”.
La sfârșitul lunii decembrie, Vladimir Putin i-a transmis scuze lui Ilham Aliev și a recunoscut că în ziua accidentului au fost efectuate tiruri de apărarea antiaeriană rusă din cauza unui atac al unei drone ucrainene. Președintele rus nu a recunoscut însă că Moscova este responsabilă pentru catastrofă.
Parchetul azer a afirmat că Rusia a promis să-i identifice și să-i tragă la răspundere pe cei vinovați de accident.