Suma de 3 miliarde de lei prevăzută în proiectul de buget pentru 2025 nu este suficientă nici măcar pentru a acoperi datoriile pe care le are statul de anii trecuți pentru decontarea către furnizori a diferenței dintre prețul energiei din facturi și cel din piață, spun unii furnizori de energie, întrebați de HotNews.ro.
Asociația Furnizorilor de Energie (AFEER) a precizat, la începutul acestei săptămâni, că restanțele statului către companii din 2024 și 2023 sunt de peste 8 miliarde de lei.
„Teoretic, nu vedem cum ar putea continua măsura de plafonare a prețurilor fără a exista în buget sume care să acopere această măsură”, spune un reprezentant al sectorului.
Potrivit proiectului de buget, publicat joi seara de Ministerul Finanțelor, Ministerul Energiei are prevăzuți în buget 1,5 miliarde de lei pentru plata cererilor de decontări acordate furnizorilor de energie în baza schemei de plafonare-compensare, o sumă similară fiind alocată și în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
În bugetul Ministerului Energiei, la capitolul 80.01 ”Acțiuni generale economice, comerciale și de muncă”, titlul 40 ”Subvenții”, este prevăzută suma de 1,5 miliarde de lei pentru plata cererilor de decontări formulate în cazul consumatorilor noncasnici, în baza prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, tot 1,5 miliarde de lei sunt alocați în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, la capitolul 68.01 ”Asigurări și asistență socială”, titlul 57 ”Asistență socială” pentru plata cererilor de decontări formulate de furnizorii de energie în baza prevederilor aceleiași OUG, pentru consumatorii casnici.
”În anul 2025, începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care fondurile asigurate din contul de disponibil prevăzut la art. 15 alin. (6) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul energiei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 206/2022, cu modificările și completările ulterioare, nu asigură plata integrală a cererilor de decontări transmise conform prevederilor acestui act normativ, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Ministerul Energiei pot efectua plăți, din bugetul propriu, pentru achitarea acestora”, se arată în proiectul de act normativ.
Însă, conform raportului privind situația macroeconomică pe anul 2025 și proiecția acesteia pe anii 2026-2028, aceste măsuri de urgență fiscală luate pentru a răspunde șocului prețurilor la energie ar trebui să fie eliminate cât mai curând posibil.
”Sprijinul bugetar nespecific prelungit acordat gospodăriilor și întreprinderilor nu este instrumentul potrivit în situația actuală, deoarece sporește presiunile inflaționiste și contribuie la o politică monetară restrictivă prelungită. De asemenea, limitează marja bugetară pentru cheltuielile productive, de exemplu pentru investițiile verzi și digitale. Sprijinul pentru gospodăriile vulnerabile ar trebui să fie acordat în mod specific prin intermediul sistemelor de protecție socială și al plaselor de siguranță socială instituite”, prevede raportul.
Sursa foto: Dreamstime