Aproape că nu există sărbători ori momente festive fără salată de boeuf pe masă. Când spui Paște, Crăciun sau Revelion, spui salată de boeuf. Când spui botez, spui salată de boeuf. Cand spui Mama sau Bunica, spui fix același lucru.
E, cumva, tradițională ca sarmaua și cozonacul, și nici nu mai contează dacă e cu adevărat de boeuf ori e de porc, de pui sau de ce-o mai decide (sau o mai avea prin frigider) bucătăreasa ori bucătarul casei.
În egală măsură, nu e moment „salată de boeuf” fără apriga dezbatere „cu sau fără mazăre”, o confruntare ciclică între suporterii de boabe de dicotiledonată și adversarii lor cei mai aprigi.
Să fim bine înțeleși, de la bun început: această salată nici măcar nu există în Biblia rețetelor românești, Cartea de bucate a Sandei Marin, ediția a 12-a, apărută în 1945.
Prima ediție a văzut lumina tiparului în anul 1941 și nici vorbă de salata vieții noastre. Apare, în schimb la Sanda Marin ceva care seamănă și nu răsare, salată a la russe, făcută din zarzavaturi cu dressing din gălbenuș de ou.
La origine, „salata de boeuf” conținea vânat, prepelițe, crab și caviar. Citește, pe B365.ro, cum de s-a transformat și-a ajuns în viețile noastre. [Foto articol © Dorin Puha | Dreamstime.com]