Primul contract de comercializare a gazelor din Marea Neagră vizează exportul unor cantități în Germania. Asta deși oficialii români au spus de-a lungul timpului că vor veni cu o strategie pentru a crește consumul național de gaze și a valorifica în țară resursele din Marea Neagră. Însă deocamdată nu avem unde să le folosim intern și nici nu există o strategie în acest sens.
În prezent, România își asigură întregul necesar de consum din producția internă și nu are nevoie de resurse suplimentare nici măcar în timpul iernii.
Volumul total de gaze din perimetrul Neptun Deep este estimat la circa 100 miliarde metri cubi de gaze naturale, iar producția anuală s-ar putea ridica la 8 miliarde de metri cubi.
Spre comparație, consumul de gaze al României este de circa 9-10 miliarde de metri cubi pe an, deci ar trebui să ne dublăm consumul pentru a folosi toate acele gaze în țară.
În prezent, în România nu mai există industrie mare consumatoare de gaze. Mai ard gaze doar termocentrala OMV Petrom de la Brazi, CET-urile care produc energie termică, micile fabrici care au mai rămas și populația cu centrale individuale.
Dintre cei mai mari consumatori de gaze din România, combinatele de îngrășăminte chimice din grupul InterAgro s-au închis, Azomureș funcționează din când în când, iar ArcelorMittal, Alro și Oltchim și-au redus substanțial producția.
În plus, centralele pe gaz care ar urma să fie construite la Complexul Energetic Oltenia întârzie și nici măcar nu au trecut de faza licitațiilor. Doar centrala de la Mintia ar putea să fie dată în folosință începând din 2026.
Burduja: Este nevoie urgentă de o strategie care trebuie făcută de întreg Guvernul României
În luna aprilie 2024, Burduja recunoștea într-un interviu pentru HotNews.ro că este nevoie urgentă de o strategie pentru a folosi gazele din Marea Neagră.
„E o strategie care trebuie făcută de întreg Guvernul României, Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor…”, a spus Burduja.
„Trebuie făcută acum”, i-a răspuns redactorul HotNews.
„Așa este. Așa este”, a încuviințat ministrul.
Ungurii și austriecii așteaptă de mult timp să cumpere gazele din Marea Neagră. Însă iată că nemții s-au băgat în față și au încheiat primul acord de achiziție a gazelor de la OMV Petrom.
În toamna anului 2023, ministrul Burduja spunea că, potrivit Legii offshore, România are prioritate în utilizarea gazelor din Marea Neagră, însă pentru asta este nevoie de o strategie pentru a crește consumul de gaze:
„Gazul din Neptun Deep se supune legislației offshore, iar România are prima opțiune la acest gaz și aceasta este o discuție închisă, pentru a acoperi toate nevoie interne și ne vom strădui ca până în 2027 să investim și în industria de îngrășăminte, și în industria farma, să valorificăm acest gaz, nu doar să-l exportăm”, spunea Burduja pe 8 noiembrie 2023.
Lângă el la acele declarații era chiar ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjarto, care venise în România pentru a negocia achiziția de gaze din Marea Neagră și creșterea capacității de transport din România către Ungaria.
Cu puțin timp înainte, în septembrie 2023, o delegație a austriecilor de la OMV, condusă de șeful companiei, venise la București pentru a cere modificarea legislației offshore, astfel încât gazul din Marea Neagră să poată fi exportat. Nu vom modifica nicio lege, a spus atunci premierul Marcel Ciolacu.
Însă, atâta vreme cât România nu va avea unde să folosească acele gaze, nici nu va fi nevoie de modificarea legislației ca ele să se ducă la export.
Ungurii ne-au ironizat pentru lipsa strategiei de a folosi gazele din Marea Neagră
Ungurii au pus ochii de mult timp pe gazele din Marea Neagră românească.
Unul dintre cele mai memorabile episoade este o conferință de presă organizată la București în anul 2018 de compania de gaze din Ungaria, FGSZ, unde șefii companiei au făcut declarații ironice cu privire la lipsa de strategie a României.
„Este pur şi simplu prea mult pentru necesitatea internă a ţării. Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?”, a spus Kristof Terhes, președintele FGSZ, potrivit Agerpres.
Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, în proporții egale. Producția va începe în 2027.
Potrivit informațiilor HotNews.ro, Romgaz va organiza în perioada următoare o licitație deschisă (open season – n.r.) pentru a-și vinde partea sa de gaze.
Cum și-au schimbat discursul oficialii de la București
Dacă în ultimii ani oficialii din sectorul energetic au repetat că gazele din Marea Neagră trebuie să rămână în țară, discursul lor s-a schimbat acum, odată cu semnarea primului contract de export al acestor resurse.
„Exportul face parte din planul de business al proiectului Neptun Deep și reflectă angajamentul României de a contribui la securitatea energetică europeană”, se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei, transmis după ce au apărut informațiile despre exportul către Germania.
„Vom produce încă din primul an de exploatare o cantitate de gaze de cel puțin două ori mai mare decât consumul intern actual al României. În acest context, putem spune cu fermitate că nu există niciun pericol ca românii să rămână fără gaze naturale, iar țara noastră se află într-o poziție privilegiată de a asigura și securitatea energetică regională, inclusiv a Republicii Moldova. Mai mult, redevențele și impozitele pe gazul exportat europenilor sunt plătite în România și devin venituri la bugetul de stat al României”.
Reprezentanții ministerului nu au precizat dacă OMV Petrom a oferit întâi statului român aceste cantități de gaze, așa cum spune legea.
În schimb, reprezentanții OMV Petrom au declarat, pentru HotNews.ro, că au respectat toate reglementările legale.
„Neptun Deep progresează conform planului, începerea producției fiind estimată pentru 2027. Având în vedere magnitudinea proiectului, este uzual ca producătorii să securizeze în avans vânzarea unei părți din volumele care urmează să fie produse. Nu comentăm asupra detaliilor comerciale. Compania respectă toate reglementările legale din România”, se arată într-un răspuns remis de biroul de presă al companiei, la solicitarea HotNews.ro.
Sursa foto: Dreamstime